Istorie și arheologie

Cercetătorii Universităţii din Pennsylvania au relevat markeri genetici care leagă locuitorii ţinutului Altai, din Siberia, de populaţiile indigene din America de Nord. Potrivit studiului, publicat în American Journal of Human Genetics, aceste populaţii au traversat gheţurile ce despărţeau Rusia de continentul nord-american în urmă cu 15.000-20.000 de ani.

Deși oamenii de Neanderthal – o specie umană cu creierele, musculatura și osatura mai dezvoltate decât cele ale omului modern – au dispărut cu aproape 30.000 de ani în urmă, testele genetice demonstrează că ADN-ul lor supraviețuiește și astăzi în genele tuturor reprezentanților speciei Homo sapiens sapiens care nu sunt africani, Homo neandertalensis populând vreme de sute de mii de ani teritoriile Europei și ale Asiei de azi.

După ce, în anul 2010, specialistul în genetica evoluționară, Svante Paabo, și colegii săi de la Institutul de Antropologie Evoluționară Max Planck din Leipzig, demonstrau că 1 până la 4% din ADN-ul uman are origini neanderthaliene, confirmând ipoteza conform căreia Homo Sapiens și neanderthalienii au dat naștere unor urmași hibrizi, a venit rândul cercetătorilor canadieni de la Universitatea din Montreal să afirme același lucru.

Peste 200 de monede, majoritatea din bronz, alături de numeroase artefacte din aur, argint sau sticlă (multe dintre ele bijuterii) au fost scoase la lumină într-o străveche fortăreață din Ucraina, peninsula Crimeea.

Arheologul american John Hoffecker, de la Universitatea Colorado, a realizat un studiu potrivit căruia în urmă cu 75.000 de ani oamenii au început să aibă un „creier colectiv”, precum un stup, ce le-a permis să-şi depăşească limitele creative, prin împărtăşirea ideilor şi experienţelor, ca într-un internet preistoric...