Istorie și arheologie

Deși oamenii de Neanderthal – o specie umană cu creierele, musculatura și osatura mai dezvoltate decât cele ale omului modern – au dispărut cu aproape 30.000 de ani în urmă, testele genetice demonstrează că ADN-ul lor supraviețuiește și astăzi în genele tuturor reprezentanților speciei Homo sapiens sapiens care nu sunt africani, Homo neandertalensis populând vreme de sute de mii de ani teritoriile Europei și ale Asiei de azi.

Simțul olfactiv ar putea să fi reprezentat pentru ființele umane moderne un avantaj evolutiv asupra altor specii umane (neandertalienii, de exemplu) similar celui conferit de limbaj; aceasta este concluzia unui studiu apărut în paginile revistei „Nature Communications”.

Arheologii germani au descoperit de curând o uriaşă zonă dedicată comerţului, construită de grecii antici într-o colonie aflată pe teritoriul insulei italiene Sicilia.

O bucată din mandibula superioară a unui bărbat, descoperită în 1927 în Anglia, precum şi un dinte de copil, descoperit în 1964 în Italia, au fost confirmate de curând ca aparţinând celor mai vechi europeni.

O cercetătoare britanică a reconstituit, scanând cu ajutorul razelor X şi al unui scanner laser fragmentele osoase ale unui craniu, faţa unui băiat ce a trăit în urmă cu 7500 ani.

Poate că nu suntem capabili să vedem fantome, așa cum ne ilustra producția hollywoodiană cu nume predestinat „Al șaselea simț”, dar este cert că strămoșul omului, atunci când a făcut primii pași în afara mediului acvatic, avea acest al șaselea simț.

Ieri, în Statele Unite, s-a sărbătorit ziua „Norocosului Leif”. Nu multă lume ştie că Leif Erikson, explorator scandinav, a descoperit America cu aproape 500 de ani înaintea lui Columb, în jurul anului 1000.

Manuscrisele de la Marea Moartă au fost digitalizate pe un nou site interactiv creat de Muzeul Israeului şi Google. Imaginile de înaltă rezoluţie şi tehnologia Google permit utilizatorilor din toată lumea să exploreze în detaliu cel mai vechi manuscris biblic cunoscut.

Termenul de verigă lipsă este unul cu multe conotații, mai ales că el se referă atât la acel prezumptiv strămoș comun al primatelor și oamenilor, dar și la hominidul care a făcut tranziția către omul anatomic modern, și asta fără a mai pomeni diversele goluri din linia evolutivă a lui Homo Sapiens. Specialiștii de la Universitatea Witwatersand din Johannesburg consideră însă că sunt pe punctul de a rezolva măcar unul dintre aceste mistere.

Este o idee general acceptată astăzi aceea că Homo Sapiens a interacționat sexual cu Omul de Neanderthal și cu Denisovanii din Asia, urme genetice ale acestora păstrându-se în genomul uman până astăzi. Ce s-a întâmplat însă în Africa până la migrația omului modern anatomic de abia începem să aflăm.