0
(0)

Termenul de verigă lipsă este unul cu multe conotații, mai ales că el se referă atât la acel prezumptiv strămoș comun al primatelor și oamenilor, dar și la hominidul care a făcut tranziția către omul anatomic modern, și asta fără a mai pomeni diversele goluri din linia evolutivă a lui Homo Sapiens. Specialiștii de la Universitatea Witwatersand din Johannesburg consideră însă că sunt pe punctul de a rezolva măcar unul dintre aceste mistere.

 

Descoperite în urmă cu aproximativ 18 luni, resturile fosile a doi australopiteci care au trăit acum circa 1,98 milioane de ani plasează această nouă specie în postura de favorită pentru cel mai vârstnic strămoș direct al omului modern. Analizele efectuate asupra celor două schelete parțiale de Australopithecus sediba au relevat faptul că trăsăturile acestora sunt unice și se regăsesc doar la linia evolutivă umană.

„Fosilele susțin existența unei creier surprinzător de evoluat, deși nu mai mare decât al unui cimpanzeu, o mână tipic umană, cu un deget mare foarte lung așa cum se întâlnește numai la oameni, dar și un pelvis modern. În plus, laba piciorului și glezna combină trăsături comune ale oamenilor și primatelor, nemaivăzute la vreo altă specie. Astfel de trăsături ne fac să credem că Australopithecus Sediba este canditatul principal pentru cel considerat strămoșul genului Homo”, susține profesorul Lee Berger, unul dintre savanții implicați în proiect.

\"(w540)

Cel mai vârstnic reprezentant al genului Homo, cel puțin unul acceptat în toate mediile științifice, este Homo erectus, un hominid care a trăit acum circa 1,8 – 1,3 milioane de ani. Deși există și specii mai vechi, așa cum este cazul lui Homo habilis sau Homo rudolfensis, nu toți cercetătorii sunt de acord cu apartenența lor la linia evolutivă umană. Ceea ce este și mai interesant este că după cinci teste diferite, fosilele de Australopithecus Sediba par mai evoluate decât cele de Homo habilis, cel considerat a fi primul hominid capabil să folosească unelte. Forma mâinilor, precum și degetul mare foarte lung, susțin ideea că A. Sediba își crea deja unelte, înainte ca Homo habilis să o facă.

Stratul teluric în care au fost identificate cele două schelete, aparținând unei femei de circa 20 de ani și unui copil de aproximativ 11 ani, are o vârstă de 1,97-1,98 milioane de ani, ceea ce face că datarea acestor fosile să fie una dintre cele mai exacte din câte s-au făcut vreodată.

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 0 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 0

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here