ȘTIINȚĂ

Nici măcar în urmă cu 7.000 de ani oamenii nu erau egali. Dovadă stau mormintele de pe întreg cuprinsul Europei, datând din anul 5.000 î.Hr., în care cei bogaţi, care aveau acces la terenuri fertile, erau îngropaţi alături de uneltele lor.

O adevărată comoară, constând în fosile și artefacte neanderthaliene, a fost scoasă la lumină într-o peșteră din Grecia, se arată într-un studiu publicat în Journal of Human Evolution. Mai mult, este prima descoperire de acest gen din Grecia, o țară în care arheologii și-au dedicat munca, cu precădere, perioadei clasice sau celei medievale.

Klas Tybrandt, doctorand la secția de Electronică Organică din cadrul Universității Linköping, din Suedia, a dezvoltat un circuit integrat chimic, primul de acest fel realizat vreodată, capabil să interacționeze cu materialul biologic.

Se pare că în cadrul unui experiment realizat la CERN, gazda LHC, neutrinii trimişi pe sub pământ de la CERN către Laboratorul Gran Sasso, situat la o distanţă de 732 km depărtare, au ajuns la destinaţie cu o fracţiune de secundă mai devreme decât era aşteptat.

În urmă cu aproximativ doi ani, mai multe fotografii realizate din avion sau din elicopter arătau existența unui trib sălbatic, trăind în jungla peruană departe orice contact cu civilizația. De această dată, fotografii organizației Survival International au reușit să se apropie de membrii tribului și să ofere imagini unicat ale unei astfel de comunități primitive.

Noi dovezi arheologice arată cu binecunoscutele cruciade baltice au lăsat cicatrice adânci asupra mediului înconjurător din nord estul Europei. Mai mult, ele ar fi vinovate, conform acelorași studii, de ample deforestări și de dispariția mai multor specii animale.

Peste 200 de cadavre au fost recent dezgropate dintr-un cimitir străvechi, datând probabil din secolul al XIII-lea și descoperit sub supermarketul Monoprix Réaumur-Sébastopo, din Paris, în timpul executărilor unor lucrări de renovare ale subsolului acestuia.