Internet&Comunicații

Anul acesta se va lansa un nou motor de căutare, denumit „YossarianLives”: un motor de căutare care ne promite rezultate... metaforice pentru căutările noastre. Am putea considera, deci, dacă este să fim un pic metaforici (sic!), că, dacă Google reprezintă emisfera cerebrală stângă a Internetului, înclinată înspre exactitate, atunci YossarianLives ar putea-o reprezenta cu succes pe cea dreaptă, aplecată înspre... creativitate.

Prima pagină de Internet s-a născut pe 6 august 1991. Acum, 20 de ani mai târziu, există peste 19,68 de miliarde de website-uri, care alcătuiesc deja „venerabilul” World Wide Web (WWW).

După cum știe toată lumea, funcția de căutare pe text este floare la ureche până și pentru copii și, grație algoritmilor de recunoaștere facială și a obiectelor, căutarea prin imagini a persoanelor și a lucrurilor devine și ea tot mai accesibilă.

Unicul scop al Facebook, cel puţin la nivel declarativ, nu este nici acela de a aduna cât mai mulţi utilizatori, el ajungând deja la 750 de milioane utilizatori, nici de a mări numărul de vizualizări al paginilor şi nici acela de a face profit, ci acela de a deveni o adevărată societate care să sprijine şi să conecteze tot ce „mişcă” pe internet.

Microsoft România a organizat astăzi, 5 iulie, o conferință de presă cu ocazia încheierii anului fiscal 2011, prilej de care a profitat atât pentru a-și prezenta realizările din intervalul cu pricina, cât și prioritățile de implementare pentru perioada următoare.

Până în prezent, singurul browser dedicat Metro UI este cel default al Windows 8, Internet Explorer 10, însă cei mai importanţi realizatori soft ai browsere-lor alternative, doresc să creeze versiuni ale acestora dedicate noii interfeţe a Windows 8.

Utilizatorii de computere și-ar putea stoca în curând datele pe platforme construite din sticlă, după ce specialiștii în optoelectronică ai Universității din Southampton, Marea Britanie,  au dezvoltat „cristale de memorie” similare celor din seria de filme „Superman”.

Una dintre cele mai mari provocări în proiectarea unui computer care să funcţioneze precum creierul uman este aceea că ordinatoarele nu sunt „inteligente”. Pot calcula mai rapid decât noi şi pot rula milioane de date în fracţiuni de secundă, dar nu pot descifra, de pildă, un scris de mână neciteţ sau nu pot recunoaşte un obiect într-o clipită.