Tehnică&Inventică

Dacă cei mai buni prieteni ai omului ar avea sindicate, acum ar protesta pe străzi pentru că nasul lor fin va fi în curând înlocuit în aeroporturi şi puncte vamale cu un dispozitiv ceva mai mare decât un stick USB.

Noile becuri cu tehnologie LED ale celor de la Samsung, pe lângă faptul că sunt foarte subţiri, au o durată de utilizare de 40.000 de ore, ceea ce s-ar traduce în 36 de ani. Problema lor este preţul ridicat, cifrat la 14-50 euro (60-220 lei) per bucată.

În paralel, americanii de la Eden Park vor să introducă pe piaţă becuri bazate pe tehnologia microplasmei.

Cum ar fi ca cipurile dispozitivelor electronice de care suntem dependenți să se poată repara singure în eventualitatea unor defecțiuni, revenindu-și în microsecunde din probleme care să varieze de la o alimentarea defectuoasă cu energie și până la  arderea unor tranzistoare?

Cu ajutorul fizicii cuantice şi al nano fizicii cercetătorii Institutului Niels Bohr au descoperit o nouă metodă de răcire a membranelor semiconductorilor, cu lumină laser. În mod paradoxal, noua tehnică de răcire se face prin încălzirea materialului. Cu ajutorul laserului, cercetătorii au răcit fluctuațiile membranelor semiconductorilor până la -269 grade Celsius.

HP, 3M și UC Santa Cruz au colaborat asupra unui proiect remarcabil. În loc să folosească hârtie obișnuită, netedă (care nu-și poate modifica proprietățile de reflexie a luminii) pentru imprimarea fotografiilor, cercetătorii companiilor menționate au creat un nou tip de hârtie cu micro-geometrie spectaculoasă.

Practic, acest „tatuaj” este un senzor wireless de grosimea unei foi de hârtie şi care funcţionează ca un sistem de alarmă ultrasensibil al sistemului imunitar.

Chimiștii italieni, coordonați de Roberto Cingolani, director al Institutului Tehnologic Italian (IIT) din Genova, au folosit nanotehnologia pentru a realiza hârtie impermeabilă, magnetică și antibacteriană.

Jenat, zilnic, de razele soarelui care îl orbeau în timp ce se afla la volanul autoturismului personal pe drumul către locul de muncă, fizicianul american Chris Mullin s-a decis, în anul 2002, să proiecteze o pereche de ochelari capabili să blocheze lumina printr-un scut electronic.