Tehnică&Inventică

Printarea 3D, sau „additive manufacturing” (în traducere aproximativă „prelucrarea cumulativă”), așa cum i se spune în limbaj de specialitate, este pe cale să preschimbe fiecare aspect al existențelor noastre. Este părerea lui Hod Lipson, profesor asociat la Universitatea Cornell, din Ithaca, New York și pionier în robotică evoluționistă și în inteligență artificială.

Din dorinţa de a crea „meşe” cu conductivitate electrică excepţională din nanofire de metal, care să fie folosite de electronicele viitorului, cercetătorii de la Universitatea Stanford au descoperit o metodă nouă de sudare a acestora, cu ajutorul rezonanţei plasmonice.

Micro-bateriile holografice 3-D pe bază de litiu-ion pot furniza energie la nivelul curent al necesităților, oferind posibilitatea miniaturizării dispozitivelor electronice și a sporirii performanțelor acestora.

În cadrul unei premiere mondiale, oficialitățile japoneze au anunțat recent succesul operațiunilor de extragere a gazului natural din hidratul de metan înghețat aflat pe coasta centrală a Țării Soarelui Răsare.

În cadrul proiectului Battery 500 - o încercare de a construi o baterie capabilă să ofere unui autovehicul electric o autonomie de funcționare de 500 de mile (800 km) pentru o singură încărcare - compania IBM a proiectat un acumulator care produce electricitate „inhalând”și eliberând oxigen.

Inginerii de la MIT au construit o cameră video cu o capacitate a captării vizuale de un trilion de cadre pe secundă, o viteză suficient de mare pentru a putea urmări, spre exemplu, fotonii cum traversează o sticlă de plastic, în cadrul unei demonstrații ce poate fi observată în videoclipul care ilustrează acest material.

Mogees (sau Suprafață Gestuală Mozaicală, în traducere aproximativă) este un dispozitiv muzical miniatural, construit de Bruno Zamborlin, Norbert Schnell și Frederic Bevilacqua, ce se aseamănă la prima vedere cu un stetoscop, dar care îi oferă oricărui utilizator posibilitatea de a se exprima muzical, chiar dacă nu cunoaște vreun instrument acustic.

Cei de la Nikon au şocat lumea fotografică în 1970, când, la expoziţia Photokina, au prezentat o lentilă „ochi de peşte” extremă, cu o greutate de peste 5 kg, ce oferea un câmp vizual de 220 grade.

Protezele pentru mâini se încadrează, de obicei, în trei categorii: modele strict cosmetice; cârlige și alți apendici mecanici neconstisitori ce oferă o gamă limitată de mișcări; și versiuni electronice care mimează mai fidel mișcarea naturală a mâinii, dar care costă zeci de mii de dolari.