O performanță tehnologică demnă de science fiction a fost realizată de China. Pentru prima dată, o rază laser a fost emisă cu precizie către un satelit care orbitează Luna, și asta… în plină zi. O realizare care deschide un nou capitol în navigația spațială.
În perioada 26-27 aprilie 2025, Laboratorul de Explorare a Spațiului Profund (DSEL), cu sprijinul observatoarelor din Yunnan, a trimis cu succes o rază laser de precizie de pe Pământ către satelitul Tiandu-1, aflat în prezent pe orbita lunară, potrivit unui raport Xinhua. Această lovitură laser a călătorit 130.000 de kilometri prin spațiu, a ricoșat de pe satelit și apoi s-a întors la senzorii de la sol, oferind o măsurare extrem de precisă – totul în plină zi, lucru care nu mai fusese realizat până acum.
Pentru a înțelege mai bine isprava, cercetătorii o compară cu „atingerea unui fir de păr de la mai mult de 10 kilometri distanță, urmărindu-i în timp real traiectoria”. Deoarece obiectele lunare se mișcă rapid într-un mediu saturat de lumina soarelui, măsurătorile cu laser au fost în mod tradițional aproape imposibile în timpul zilei din cauza „zgomotului de fundal” luminos. Tehnologia de măsurare a distanței cu laser, care măsoară distanța dintre un satelit și Pământ prin trimiterea unui impuls ultrascurt de lumină, este bine cunoscută inginerilor spațiali. Este frecvent utilizat pentru sateliții de pe orbita joasă a Pământului. Însă, între Pământ și Lună, intensitatea luminii solare și distanța enormă au limitat până acum focurile laser doar pe timp de noapte. Prin urmare, realizarea Chinei marchează un punct de cotitură: măsurătorile orbitale pot fi efectuate acum continuu, zi și noapte, multiplicând volumul de date și precizia poziționării spațiale, o nevoie crucială în perspectiva misiunilor cu echipaj uman și a stațiilor lunare permanente.
Tiandu-1 este unul dintre cei trei sateliți lansați în martie 2024 (împreună cu Tiandu-2 și Queqiao-2) pentru a pune bazele unei rețele de navigație și comunicații între Pământ și Lună. Această rețea, care urmează să devină constelația Queqiao, își propune să ofere un releu permanent de date pentru viitoarele rovere, module de aselenizare și echipaje umane care operează pe sau în jurul Lunii. Obiectivul este clar: să ofere Chinei autonomie totală pentru operațiunile sale lunare, asigurând ghidare, sincronizare și navigare precisă, asemenea unui GPS lunar. Succesul telemetriei laser pe timp de zi este un element cheie pentru acest sistem, garantând geolocalizarea fiabilă la fiecare trecere a satelitului.
Acest progres face parte dintr-o foaie de parcurs foarte ambițioasă: China planifică o primă aselenizare cu echipaj uman până în 2030, apoi construirea unei baze lunare permanente în jurul anului 2035, ca parte a Stației Internaționale de Cercetare Lunară (ILRS), un proiect realizat în parteneriat cu Rusia. Sateliții Tiandu au efectuat deja teste de comunicare inter-satelit și au capturat imagini de înaltă definiție ale Lunii, în timp ce misiunea Chang’e-6, lansată în 2024, a adus recent mostre de pe fața nevăzută a Lunii, o altă premieră mondială.
DSEL intenționează acum să extindă aceste teste laser la distanțe mai lungi și frecvențe mai înalte, pentru a integra această tehnologie în operațiunile de rutină din spațiul îndepărtat. Aceste cunoștințe ar putea fi cruciale și pentru viitoarele misiuni marțiene sau chiar pentru monitorizarea circulației tot mai mari a sateliților pe orbita Pământului. Pentru că până la sfârșitul deceniului, China anticipează peste 100.000 de sateliți pe orbită joasă, ceea ce va necesita un sistem real de gestionare a traficului spațial. În acest context, telemetria cu laser nu va mai fi utilizată doar pentru măsurare, ci și pentru protejarea spațiului apropiat de Pământ.
Poll: Care este părerea ta despre progresele tehnologice ale Chinei în domeniul spațial?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply