Una din cinci plante ascunde un „Plan B” subteran – și aceasta este o veste bună pentru planetă

Timp de decenii, rădăcinile plantelor au fost văzute ca simple structuri secundare, utile pentru ancorarea în sol și extragerea apei și nutrienților de la suprafață. Dar un nou studiu întoarce această perspectivă. Ce-ar fi dacă unele plante ar explora în secret adâncurile Pământului? Ce-ar fi dacă aceste rădăcini invizibile ar putea juca un rol neașteptat în lupta împotriva schimbărilor climatice? Cercetările publicate în prestigioasa revistă Nature Communications dezvăluie existența unui al doilea sistem radicular, adânc îngropat, găsit la aproximativ una din cinci plante. O rețea subterană discretă, dar strategică, care ar putea schimba înțelegerea noastră despre plante… și planetă.

Pentru a realiza acest studiu, oamenii de știință au analizat o vastă bază de date globală de probe de sol, extrase până la 1,8 metri adâncime, din 44 de locații din întreaga lume – de la pădurile tropicale din Puerto Rico până la tundrele înghețate din Alaska. Scopul lor: să înțeleagă cum se organizează rădăcinile în contexte climatice și ecologice foarte diferite. Spre surprinderea lor, cercetătorii au descoperit că aproximativ 20% dintre plantele analizate prezentau un model bimodal de rădăcini: o primă rețea de rădăcini deasupra solului, așa cum era de așteptat… și o a doua rețea, mai adâncă, la aproximativ un metru sub pământ. Un fenomen pe care l-au numit „bimodalitate”. „Am fost foarte surprinși de cât de des apare acest model”, spune Mingzhen Lu, ecologist la Universitatea din New York și autor principal al studiului. Până atunci, știința presupunea că rădăcinile deveneau din ce în ce mai rare odată cu adâncimea. Dar se pare că unele plante fac alegerea strategică de a explora straturile mai adânci, în funcție de condițiile de mediu.

Dar ce caută aceste rădăcini „fantomă” în măruntaiele Pământului? Răspunsul pare simplu: nutrienți prețioși, în special azot, care sunt adesea mai abundenți în straturile mai adânci ale solului. Când resursele sunt limitate la suprafață – de exemplu, în timpul secetelor sau în soluri sărace – unele plante își activează „Planul B” și trimit rădăcinile să exploreze mai jos. Acest comportament nu pare sistematic, ceea ce indică o formă de adaptabilitate oportunistă. „Este mai degrabă o alegere”, explică Lu. „Cu o motivație suficientă, plantele vor săpa mai adânc pentru a căuta ceea ce au nevoie.”

Această descoperire depășește cu mult simpla curiozitate botanică. Deoarece aceste rădăcini adânci nu doar atrag nutrienți: ele stochează și carbon. Cu toate acestea, solul este deja cel mai mare rezervor de carbon de pe planetă, mult mai mult decât atmosfera sau vegetația. Dacă aceste sisteme radiculare adânci sunt mai răspândite decât se credea anterior, atunci potențialul de stocare a carbonului în sol este în mare parte subestimat. Acest lucru ar putea transforma abordarea noastră față de sechestrarea carbonului, o pârghie crucială pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice. Ce se întâmplă dacă ne lipsește un mecanism natural puternic pentru atenuarea încălzirii globale, care deja acționează sub picioarele noastre?

Acest studiu evidențiază, de asemenea, o lacună majoră în cercetarea solului: nu săpăm suficient de adânc. Multe studii despre rădăcini sau carbon se opresc la 30 sau 50 de centimetri, din cauza lipsei de resurse tehnice sau a obiceiurilor științifice. „Prelevarea de probe la o adâncime de 10 sau 30 cm pur și simplu nu este suficientă”, insistă Lu. Pentru a înțelege cu adevărat ce fac plantele, trebuie să explorăm mai adânc, spre acele zone întunecate unde au loc schimburi complexe între rădăcini, apă, minerale… și carbon. Încă mai sunt multe de descoperit. Aceste sisteme radiculare pot să nu fie pur și simplu bimodale, ci multimodale, cu mai multe straturi și mai adânci nedetectate de acest studiu. Echipa de cercetare lucrează în prezent pentru a explora mai departe această cale.

Dar un lucru este sigur: plantele ascund încă multe secrete, iar unele dintre ele ne-ar putea ajuta să combatem mai bine criza climatică. Prin creșterea lor simplă, adaptabilitatea lor și capacitatea lor de a căuta nutrienți în adâncul pământului, ele ar putea deveni aliați naturali ai climei. Trebuie să învățăm să-i ascultăm… și să săpăm puțin mai adânc sub suprafață.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România