O echipă de paleontologi japonezi și mongoli a identificat recent urme fosile excepționale în deșertul Gobi. Aceste urme, lăsate de uriași dinozauri erbivori numiți hadrosauride, oferă o perspectivă unică asupra acestor giganți din Cretacic. Hadrosauridele, supranumite „dinozauri cu cioc de rață”, sunt printre cele mai mari ierbivore care au umblat pe Pământ. Apărând în urmă cu aproximativ 100 de milioane de ani, această familie de dinozauri a înflorit până la sfârșitul perioadei Cretacice, acum 66 de milioane de ani. Cu dimensiuni care puteau depăși cincisprezece metri lungime și o greutate de câteva tone, se numărau printre giganții vremii lor.
Spre deosebire de carnivore feroce precum Tyrannosaurus rex, hadrosauridele erau creaturi pașnice care trăiau în turme și se hrăneau cu plante. Ciocul lor turtit, lipsit de dinți, dar echipat cu o structură de mestecat puternică, le-a permis să măcina eficient vegetația. Dieta lor includea probabil frunze, ferigi și conifere, pe care le consumau în cantități mari pentru a-și satisface nevoile energetice. Distribuția lor geografică largă, extinzându-se din America de Nord până în Asia, este o dovadă a capacității lor de a se adapta la medii variate, de la câmpii până la păduri umede. Această abundență le face indicatori valoroși pentru paleontologii care caută să reconstruiască ecosistemele cretacice. Fiecare nouă descoperire de fosile a acestor ierbivore gigantice ne ajută să ne rafinam înțelegerea interacțiunilor dintre specii și a dinamicii mediului din această epocă apuse.
În timpul unei expediții desfășurate în iunie 2024, paleontologii au scos la iveală mai multe amprente fosile ale acestor animale care datează de 70 de milioane de ani. Printre acestea, o urmă cu un diametru de 92 de centimetri iese în evidență ca fiind una dintre cele mai mari descoperite vreodată pentru un hadrosaurid. Oamenii de știință cred că a fost lăsat de un Saurolophus gigant, a cărui dimensiune totală este estimată la peste cincisprezece metri, rivalizând cu unii dintre cei mai mari dinozauri carnivori, cum ar fi Tarbosaurus. Descoperirea nu se oprește aici. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, o pistă continuă de 24 de metri formată din treisprezece amprente succesive, fiecare măsurând aproximativ 85 de centimetri în diametru. Această serie de urme este deosebit de valoroasă pentru oamenii de știință, deoarece le permite să analizeze postura, viteza și modul de mișcare a acestor dinozauri. Spre deosebire de fosilele osoase, care oferă informații despre morfologie, amprentele fosilizate dezvăluie detalii despre modul în care s-au comportat animalele când erau în viață.
Până acum, cel mai mare schelet de hadrosaurid cunoscut îi aparține lui Shantungosaurus, un colos descoperit în China. Cu toate acestea, urmele de pași descoperite recent în Mongolia sugerează că ar putea fi posibile fosile și mai impresionante. Pentru paleontologi, scopul este acum clar: să găsească scheletul complet al Saurolophus care a lăsat aceste urme. Această descoperire ilustrează încă o dată importanța deșertului Gobi, care este plin de comori paleontologice. Renumită deja pentru descoperirea fosilelor de dinozauri perfect conservate, această regiune continuă să surprindă comunitatea științifică și să ne îmbogățească înțelegerea lumii preistorice.
