Am construit o civilizaţie în care cele mai importante componente depind de ştiinţă şi tehnologie. Dar am făcut astfel încât aproape nimeni nu mai înţelege ştiinţa şi tehnologia. Aceasta este reţeta unui dezastru. Vom mai progresa un timp dar, mai devreme sau mai târziu, ignoranţa ne va distruge.
(Carl Sagan, fragment dintr-un interviu din 1995)

Ne-am putea imagina că există locuri în țara asta, care nu sunt atinse de pseudoștiință. Ne-am putea aștepta ca în comunitatea academică pseudoștiința să nu aibă loc de scăpare. În lumea oamenilor de știință există reguli clare de validare a adevărului, așa că speranța noastră ar trebui să fie una justificată, și nu una deșartă. Din păcate lucrurile nu stau chiar așa.

Am văzut la tv un domn profunivdîrî (sic!) care ne spunea că pentru a face o ciorbă bună la gust trebuie să amesteci apa în sens contrar acelor de ceasornic, astfel ea va avea proprietăți de-a dreptul micraculoase, căpătând o energie benefică pentru organism! Am putea să zâmbim, am zâmbit și eu, dar lucrurile nu se opresc aici. Din nefericire există un curent profund pseudoștiințific și prin lumea în care raționalul, căutarea atentă și sceptică a dovezilor prin care să se susțină afirmațiile, ar trebui să fie literă de lege.

Iată încă un exemplu, tot de la Universitatea din București, o teză de doctorat intitulată: ”Abordarea holistică integrativă a tehnicilor psihoterapeutice şi a medicinii alternative-complementare în terapia afecţiunilor degenerative somatice grave”. Un titlu lung și, subiectiv vorbind, extrem de pompos. Autorul acestei teze este absolvent al Facultății de Psihologie a Universității din București, dar mai are și o diplomă în astrologie, a urmat cursurile Facultății de Parapsihologie şi Ştiinţe Cognitive, Universitatea Ecologică, Bucureşti, are un doctorat în științe medicale alterantive la International University of Alternative Medicines, Calcutta, India, mai are un doctorat în teologie etc. etc. …

O primă întrebare, una retorică: ce caută o asemenea teză de doctorat la Facultatea de psihologie și nu la una de medicină? În această teză de doctorat se pomenește, este drept, despre sprijinul psihologic ce poate fi acordat suferinzilor de cancer, dar tema centrală este tratarea cancerului cu ajutorul ”medicinii alternative-complementare”!

Semnele psedoștiinței conținute în această teză de doctorat sunt evidente, cel puțin pentru cineva cât de cât familiarizat cu știința. Atunci când pseudoștiința prevalează se ajunge la afirmații stranii, care ar putea fi acceptate numai ca reprezentări poetice.

Se folosește un pic de fizică, neînțeleasă, pentru  a ni se propune o uimitoare conciliere a ”ipotezei cauzalităţii substanţiale cu ea însăşi prin introducerea ecuaţiei substanţă=energie, în virtutea căreia sufletul/spiritul, evident nemuritor, ar putea fi asimilat unui înveliş energetic multiplu generat prin vibraţiile de înaltă frecvenţă ale unor particule extrem de fine organizate în ansambluri care se formează pe diferite niveluri şi se separă în condiţii specifice, potrivit Legilor Universale Divine, astăzi doar în mică măsură cunoscute (şi într-o şi mai mică măsură acceptate).”

Bineînțeles, nu lipsește nici obișnuitul atac asupra medicinei bazate pe știință, numită aici ”alopată”: ”Reamintim, fără a judeca în vreun fel, faptul că în cazul bolii neoplazice modelul alopat de tratament supune pacientul la un şir lung şi dureros de intervenţii medicale ce au o natură profund invazivă, cu efecte secundare extrem de neplăcute. Pe de altă parte, procedeele şi tehnicile holistic-integrative pe care ne-am centrat «lucrează» pentru pacienţi/clienţi prin autotransformare, oferă modalităţi de descoperire, creare şi evaluare a propriilor soluţii, facilitând astfel, prin prezenţa activă şi armonioasă a terapeutului, ameliorarea şi vindecarea.”

Vă rog să rețineți: medicina bazată pe dovezi este ”invazivă” și ”produce efecte secundare negative”.

În ceea ce privește abordarea ”alternativ-complementară”, vă dau un exemplu, un fragment dintr-un studiu de caz prezentat în teza de doctorat. ”În cadrul primei noastre şedinţe a fost realizată o anamneză în care a fost cuprins şi un istoric epidemiologic al familiei şi a fost stabilită o cură care cuprindea recomandarea consumului unui preparat pe bază de plante (procurat din magazinele de tip Plafar sau Farmacia Verde) şi o îmbunătăţire a dietei cu suplimente alimentare (în special cu un conţinut ridicat de coenzima Q10 şi antioxidanţi).

De asemenea, s-au recomandat produse specifice terapiei cancerului, printre care se numără cartilajul de rechin (Shark Aid), precum şi extracte de aloe (Aloe vera) şi vâsc (Vîscum album). Pacientei i s-a recomandat purtarea în permanenţă, pe piele, a unui cristal de cuarţ.
S-a efectuat şi o analiză energetică prin intermediul instrumentelor radiestezice, din cadrul căreia a reieşit perturbarea dinamicii corpurilor energetice şi, de asemenea, perturbarea a trei centri energetici superiori.”

Înainte de a face vreun comentariu trebuie să remarc faptul că pacienții supuși ”studiului”, spre norocul lor, beneficiau în paralel și de tratamentele clasice, oferite de medici oncologi.

Mai departe: ”Pacientei i s-a recomandat purtarea în permanenţă, pe piele, a unui cristal de cuarţ.” Ce mai putem spune? Pseudoștiința este la ea acasa. Unde? Într-o teză de doctorat susținută și acceptată la Universitatea din București! Dar, așa cum probabil ați remarcat, asta nu este totul. ”De asemenea, s-au recomandat produse specifice terapiei cancerului, printre care se numără cartilajul de rechin”.

Specifice cancerului? Cartilajul de rechin? Da! Este eficient cartilajul de rechin pentru tratarea cancerului? Nu avem nici o dovadă în acest sens. Dimpotrivă, există numeroase studii clinice care au demonstrat tocmai ineficența cartilajului de rechin pentru tratarea cancerului. Ne-ar trebui încă vreo două pagini pentru a prezenta, numai pe scurt, testele clinice la care au fost supuse preparatele pe bază de cartilaj de rechin și care au infirmat eficacitatea acestora.

Un singur exemplu: ”Chemoradiotherapy With or Without AE-941 in Stage III Non–Small Cell Lung Cancer: A Randomized Phase III Trial”, publicat în JNCI în 2004. Concluzia? ”Adăugarea de AE-941 [un preparat pe bază de cartilaj de rechin] nu a mărit speranța de supraviețuire a pacienților […]”. Aloe vera? Vâsc? Sunt ele eficiente pentru a vindeca cancerul? Ar fi vreo dovadă în acest sens? Nu am găsit nici o dovadă validată științific pentru asemenea proprietăți miraculoase.

Așa cum sper că ați remarcat, pseudoștiința nu se oprește aici. Omul nostru are contribuții și în diagnosticarea ”energetică” a cancerului: el folosește radiestezia: ”S-a efectuat şi o analiză energetică prin intermediul instrumentelor radiestezice, din cadrul căreia a reieşit perturbarea dinamicii corpurilor energetice şi, de asemenea, perturbarea a trei centri energetici superiori”.

Nu știu ce comentarii aș mai putea să fac. Teza aceasta de doctorat confirmă ceea ce spuneam la începutul articolului: există un curent pseudoștiințific și prin lumea academică, acolo unde raționalul, căutarea atentă a dovezilor, prin care să susțină afirmațiile, ar trebui să fie literă de lege. Atunci când lumea academică a unei țări este contaminată de pseudoștiință este tare greu să îți mai poți imagina că știința se mai poate dezvolta în acea țară.

Știința cere eforturi mari, pseudoștiința cere numai vorbe meșteșugite.

PS. Primul episod din Semne rele îl găsiți aici.

Comentați pe Facebook