Două grupuri de cercetători au hibridizat mai multe tulpini ale virusului H5N1 (cunoscut pentru capacitatea lui de a infecta oamenii cu așa-numita „gripă aviară”), care s-ar putea răspândi cu ușurință printre creatorii, molipsindu-i atât pe ei, cat, poate, și omenirea.
În septembrie 2011, Ron Fouchier, de la Centrul Medical Erasmus, din Rotterdam, Olanda, descoperise că numai cinci mutații la nivelul a două gene erau de ajuns pentru a crea o tulpină letală de H5N1, cu abilitatea de a se transmite rapid printre mamifere – factorul lipsă care ține momentan în frâu numărul de îmbolnăviri cu acest virus. O altă echipă, condusă de Yoshihiro Kawaoka, de la Universitatea din Wisconsin-Madison, a creat un virus ușor diferit, dar având caracteristici similare.
S-a lansat, desigur, o dezbatere aprinsă privitoare la motivele și la necesitatea derulării experimentelor cu pricina, experimente care vin, implicit, cu pericolul degenerării într-o pandemie, dar îngrijorări serioase s-au alimentat și privitor la posibilitatea ca tulpinile virusului H5N1 ce apar în natură să manifeste mutații de același fel.
Este de menționat faptul că guvernul SUA a cerut în mod explicit publicațiilor Science și Nature, care urmează să publice detaliile experimentelor, să oculteze amănuntele cheie din poveste pentru a evita furnizarea unor instrucțiuni vitale posibililor teroriști biologici. Acest risc trebuie luat în serios, dar experiența sugerează că răspândirea accidentală a virusului este o amenințare și mai imediată, după cum s-a putut vedea, în 2003, cazul SARS și în 1977, cu virusul H1N1, care s-a răspândit în toată lumea.
Acum, există două tabere: pe de o parte sunt cei care cred că tulpinile letale de H5N1 trebuie izolate la cel mai înalt nivel de securitate pentru agenți biologici, și anume sub rigorile protocolului BSL-4; iar pe de cealaltă parte sunt virologi de vârf care cred că virusul trebuie accesat și studiat pentru a-i înțelege mutațiile care îl pot transforma într-un ucigaș în masă.
Uremează, ca atare, discuții la cel mai înalt nivel care să cântărească beneficiile studierii virusurilor comparativ cu riscul unei eliberări accidentale. În primul caz, trebuie hotărât cine anume să lucreze cu tulpinile virale și sub ce circumstanțe. Momentan, virusurile așteaptă în laboratoarele lui Fouchier și al lui Kawaoka, iar ceasul ticăie.
