Această regulă simplă care pare să guverneze organizarea vieții pe Pământ

Viața pe Pământ, în toată diversitatea sa spectaculoasă, pare uneori evazivă. De la bacterii minuscule la elefanți maiestuoși, de la adâncurile oceanelor înghețate până la întinderile arzătoare ale deșerturilor, fiecare formă de viață pare să urmeze propriile reguli complexe. Totuși, un studiu recent, publicat în Nature Ecology & Evolution, întoarce această idee pe dos: distribuția speciilor pe planeta noastră ar putea de fapt să respecte o regulă simplă, universală și… previzibilă. Cercetătorii din întreaga lume au studiat distribuția a peste 30.000 de specii – vertebrate, nevertebrate, plante terestre și marine – și au descoperit un model surprinzător de consistent. Oriunde te uiți, majoritatea speciilor sunt concentrate în zone mici, cunoscute sub numele de „puncte fierbinți” ale biodiversității. Aceste zone acționează ca centre centrale unde viața este cea mai bogată, în timp ce speciile devin treptat rare pe măsură ce ne îndepărtăm de acești poli. „Acest model sugerează că viața pe Pământ poate fi, într-o anumită măsură, previzibilă”, explică Joaquín Calatayud, coautor al studiului. Cu alte cuvinte, în ciuda complexității aparente a naturii, modul în care speciile se organizează în spațiu urmează o logică naturală care se repetă pe întreaga planetă.

Potrivit lui Rubén Bernardo-Madrid, autorul principal al studiului, aceste zone centrale reprezintă medii optime pentru supraviețuirea și diversificarea speciilor. Sunt focare în care biodiversitatea prosperă, apoi radiază în zonele înconjurătoare. Cu toate acestea, pe măsură ce ne îndepărtăm de aceste centre, condițiile devin mai puțin favorabile și doar anumite specii reușesc să se adapteze și să persiste. Această organizare spațială sugerează că biodiversitatea nu este distribuită uniform, ci concentrată în locații cheie, care au o influență disproporționată asupra tuturor ecosistemelor regionale.

Mecanismul din spatele acestei distribuții se numește filtrare a mediului. În ecologie, acest principiu stipulează că doar speciile capabile să tolereze condițiile locale se pot stabili acolo în mod durabil. Fie că este vorba de temperaturi extreme, secetă, umiditate sau salinitate, acești factori de mediu acționează ca filtre naturale. „Nu contează dacă factorul limitativ este căldura, frigul, seceta sau salinitatea. Rezultatul este întotdeauna același: doar speciile capabile să tolereze condițiile locale se stabilesc și persistă”, rezumă profesorul Manuela González-Suárez, coautoare a studiului. Până acum, acest principiu a rămas în mare parte teoretic, fără dovezi empirice clare la scară globală. Acest studiu, care analizează o imensă diversitate de specii și biomi, oferă confirmarea mult așteptată.

Ceea ce face ca această descoperire să fie și mai fascinantă este consecvența sa în ciuda diversității ecologice și culturale de pe glob. Fie că examinăm pădurile tropicale din America de Sud, deșerturile aride din Africa sau tundrele înghețate din Nordul Îndepărtat, același model spațial se repetă. Această uniformitate indică faptul că un proces ecologic fundamental stă la baza vieții pe Pământ, făcând biodiversitatea – în ciuda aspectului său haotic – mai ușor de înțeles și, mai presus de toate, mai previzibilă. Înțelegerea distribuției speciilor la această scară are implicații majore. În primul rând, ne permite să urmărim mai bine istoria evolutivă a speciilor prin identificarea locațiilor care au favorizat diversificarea. Apoi, informează strategiile de conservare. Autorii subliniază faptul că protejarea acestor „puncte fierbinți” este o prioritate absolută. Întrucât aceste zone centrale joacă un rol cheie în menținerea biodiversității regionale, conservarea lor este esențială pentru conservarea tuturor ecosistemelor.

Într-un moment în care schimbările climatice și degradarea habitatelor amenință biodiversitatea globală, această nouă înțelegere este neprețuită. Oferă un cadru pentru anticiparea modului în care ecosistemele ar putea evolua, ce specii sunt expuse riscului de dispariție și unde să se concentreze eforturile de protecție. Cu alte cuvinte, acest studiu este mai mult decât o simplă observație științifică. Devine un instrument real pentru a ajuta omenirea să protejeze mai bine viața pe planeta noastră, astăzi și mâine.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România