Cât de mult controlează algoritmii ce vedem pe internet? Pentru tinerii ca Varsha Yajman, răspunsul a fost copleșitor. La doar 13 ani, când a intrat pentru prima dată pe rețelele sociale, a fost inundată de videoclipuri despre diete și provocări periculoase legate de slăbit. Deși nu le cunoștea personal pe fetele care promovau aceste idei, era tentată să le urmeze, ajungând să se compare constant cu imaginile de pe ecran. În fiecare seară, adormea urmărind cum necunoscuți își documentau mesele zilei, iar la un moment dat a ajuns să creadă că nu mai are nevoie să mănânce – putea doar să privească alți oameni făcând-o.
Aceste spirale de conținut nu sunt întâmplătoare. Algoritmii – acele „motoare invizibile” care decid ce postări ne apar în feed – ne țin captivi, servindu-ne mereu aceleași teme, până când devine greu să mai ieșim din acea buclă. Varsha, acum adultă și aflată pe drumul recuperării după o tulburare alimentară, spune că, în ciuda tuturor setărilor de siguranță și a listelor cuvinte blocate, rețelele sociale tot îi arată conținut despre slăbit. Experiența ei nu este un caz izolat, iar autoritățile din Australia au decis că a venit momentul să intervină.
Guvernul australian propune o soluție curajoasă: un „buton de oprire” pentru algoritmi. Dacă această lege va fi adoptată, platformele de socializare vor fi obligate să le permită utilizatorilor să oprească recomandările automate. Practic, fiecare va putea alege să vadă doar postările de la conturile pe care le urmărește, fără să mai fie expus la conținut necunoscut, selectat de inteligența artificială. Ideea nu este complet nouă, însă până acum încercările de a limita puterea algoritmilor au fost timide și ușor de evitat de marile companii tech.
Australia vrea să schimbe regulile jocului, impunând o responsabilitate legală clară asupra platformelor. Dacă legea va trece, rețelele sociale vor fi nevoite să protejeze sănătatea mentală a utilizatorilor, nu doar să maximizeze timpul petrecut online. Totuși, nu toată lumea e de acord cu această abordare. Unii critici spun că intervenția statului este prea drastică și că ar putea limita libertatea de exprimare. Alții se tem că marile companii de tehnologie vor găsi modalități de a ocoli restricțiile sau că funcționalitatea aplicațiilor va avea de suferit.
Poveștile ca ale Varșei nu sunt rare. Flynn Martin, de exemplu, povestește cum, într-o perioadă dificilă a vieții, a fost prins într-un „vârtej” de conținut misogin, promovat de algoritmi. Fără să-și dea seama, a început să creadă tot mai mult în teoriile promovate și să răspândească la rândul său aceleași mesaje, ajungând chiar viral. Aceste experiențe arată cât de ușor poate fi influențată gândirea noastră atunci când suntem expuși la același tip de conținut, zi de zi.
În final, întrebarea rămâne: cât de multă putere ar trebui să aibă algoritmii asupra vieții noastre digitale? Inițiativa Australiei deschide o discuție importantă despre cum putem păstra controlul asupra propriilor alegeri online. Poate că nu există încă o soluție perfectă, dar un lucru e sigur: viitorul rețelelor sociale va fi decis nu doar de tehnologie, ci și de curajul de a pune întrebările potrivite.
Sursa articol:BBC
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply