Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

„Mini-creierele” artificiale ar putea înlocui experimentele cu animale

mini creier
Savanții de la Johns Hopkins University, din SUA, au dezvoltat în laborator „mini-creiere” parțial funcționale, crescute din celule umane. Aceste mici replici le vor...

Transferul de conștiință, păstrat „la rece”

creier-criogenie-stiinta-tehnica-1
Progresul științific și tehnologic are o viteză amețitoare, care ne întrece toate așteptările. Ironic, pentru că tot noi suntem cei care îi „alimentează motorul”....

Unii oameni chiar confundă realitatea cu imaginația. Iata de ce!

Potrivit cercetătorilor Universității Cambridge, o variație structurală a unei circumvoluțiuni frontale a creierului uman, prezentă în ambele emisfere cerebrale, poate explica de ce unele persoane nu reușesc să distingă complet evenimentele petrecute aievea de cele pe care și le-au imaginat, sau le-au fost povestite. Este vorba, inclusiv, despre situațiile când un individ repetă o idee deja formulată, fiind convins că aceasta îi aparține.

Misterele minții: ești 2 în 1

video
Mintea umană, implicit creierul și conștiința, reprezintă cel mai mare mister al Universului, al umanității și până la urmă al fiecăruia dintre noi. Nu...

Amintirile (neplăcute), o chestiune a trecutului

amintiri-neplacute-stiinta-tehnica-1
„Mintea omenească este o slugă credincioasă, dar un stăpân groaznic” spune un citat care este atribuit mai multor personalități istorice sau contemporane. Nici nu...

Arma superstițiilor

O populație demoralizată este mai ușor de subjugat. O armată demoralizată este mai ușor de învins. De-a lungul istoriei s-a folosit pe scară largă...

Storm, copilul care va alege dacă e băiat sau fată

Deocamdată, nimeni nu cunoaște sexul acestui copil canadian: părinții lui vor să-i ofere posibilitatea de a-și alege singur orientarea sexuală, neinfluențat de normele sociale. Până una alta, decizia celor doi a declanșat un val de polemici.

Rapamicina sporește capacitățile cognitive ale șoarecilor tineri

Competențele cognitive precum învățarea și memoria se diminuează direct proporțional cu vârsta pentru toți indivizii, declinul căpătând valențe tragice prin manifestarea maladiei Alzheimer, tot mai des întâlnită la pacienții umani.

Pokemon Go și demonii digitali: simplu joc sau experiment social?

pokemon-go-stiinta-tehnica-1
Carl Sagan (1934 – 1996) este, poate, unul dintre cei mai cunoscuți oameni de știință cu care mulți dintre noi am fost contemporani. A...

Un nou dispozitiv pentru victimele accidentelor vasculare cerebrale dovedește capacități remarcabile

Un grup de cercetători de la Centrul pentru Atac Cerebral din cadrul UCLA, condus de dr. Jeffrey Saver, a construit cu ani în urmă un dispozitiv pentru tratarea pacienților care au suferit accidente vasculare cerebrale (AVC) capabil să restabilească circulația sanguină și să îndepărteze cheagurile de sânge din vasele intracraniene. O nouă abordare a acestei tehnologii, de la institutul Covidien, se dovedește acum de două ori mai eficientă.