CORP & MINTE

Cercetătorii americani, de la Institutul de Fizică și de la Universitatea Wake Forest din Carolina de Nord, au dezvoltat o imprimantă hibridă care construiește cartilaje artificiale. Într-o zi, acestea ar putea fi implantate în organismele pacienților accidentați pentru a stimula regenerarea cartilajelor naturale, așa cum sunt, spre exemplu, articulațiile.

Institutul de Cercetare Biomedicală din San Antonio, Texas, caută să patenteze un vaccin împotriva virusului HIV ale cărui efecte ar putea dura pe întreaga perioadă a vieții unui pacient, susțin reprezentanții instituției.

Un studiu realizat de prof. Dean Falk, de la Universitatea din Florida, susține că a rezolvat misterul inteligenței remarcabile a fizicianului Albert Einstein. Totul stă în forma neobișnuită a creierului acestuia, afirmă Falk.

Ötzi, botezat și Omul Ghețurilor, celebra mumie descoperită în Alpii italieni în 1991, a fost considerat, pe baza unor studii genetice preliminare, un urmaș al unei populații restrânse din Sardinia, populație care ar fi migrat pe continent acum circa 5.300-5.500 de ani.

Un microcip dezvoltat de către cercetătorii americani poate imita foarte bine un plămân uman și astfel poate fi folosit pentru testarea medicamentelor. Microcipul va putea înlocui culturile de celule și animalele de laborator

Hormonul fericirii numit dopamină îmbunătăţeşte memoria de lungă durată, potrivit rezultatelor studiului unei echipe de specialişti coordonată de Emrah Duzel, neurocercetător la Centrul German pentru Afecţiuni Neurodegenerative şi la Universitatea din Magdeburg.

„Cred că ceea ce numim conștiință, sau precursoarea sa imediată proto-conștiință, a existat în Univers dintotdeauna, poate încă de la Big Bang”, susține Dr. Stuart Hameroff - profesor emerit al Departamentului de Anesteziologie și Psihologie și director al Centrului de Studii asupra Conștiinței, ambele în cadrul Universității din Arizona – într-un episod recent difuzat al emisiunii „Prin Gaura de Vierme”, difuzată de postul TV Science.

Medicii specialiști ai Centrului German de Cercetare Oncologică (Deutsches Krebsforschungszentrum) și ai Spitalului Universitar Heidelberg au identificat în enzima histona deacetilaza de tip 11 (HDAC 11) o țintă promițătoare pentru terapiile împotriva cancerului, aceasta fiind produsă în cantități extraordinare de celulele canceroase, fie ele mamare, hepatice, sau renale.

Lupta cu moartea este una pe care oamenii nu au câștigat-o niciodată în istoria speciei noastre, deși cercetătorii ne anunță de ceva vreme că omul care va trăi 1.000 de ani s-a născut deja pe Terra. Însă nu perspectiva morții individuale este cea pe care o propun pentru o discuție cu cititorii ci pe cea care privește viitorul întregii noastre specii.

O echipă de geneticieni condusă de profesorul Melissa Rolls, de la Universitatea Publică din Pennsylvania, a identificat o genă asociată cu regenerarea celulelor nervoase depreciate.