Celulele gliale, „moderatorii” sinapselor
Celulele gliale nu contenesc să-i surprindă pe neurocercetători: un nou studiu realizat la Universitatea Tel Aviv (TAU) a demonstrat rolul crucial jucat de acestea pentru plasticitatea cerebrală, la rândul ei fundamentală pentru toate funcțiile de adaptare, învățare și memorie.
Un nou tratament anti-Alzheimer restabilește funcțiile memoriei
Minicreiere cultivate confirmă o teorie despre originea autismului
Biopsia este înlocuită de prelevarea de sânge în cadrul testelor hepatice
Siemens a dezvoltat o nouă metodă de testare a afecțiunilor hepatice care presupune numai recoltarea unei mostre de sânge în locul unei biopsii.
De ce unele cântece provoacă plânsul şi în plus mai au...
Multe din hiturile muzicale au cauzat şi încă mai provoacă plânsete unei mari părţi a auditoriului. Cel mai actual dintre aceste hituri cu efect lacrimogen este piesa cântăreţei britanice Adele, „Someone Like You”. Pentru a observa care părţi ale partiturii cauzează răspunsuri emoţionale puternice ascultătorilor, un psiholog britanic a repetat un experiment ce mai fusese făcut în urmă cu două decenii.
Oboseala cronică și „misterul” unui virus „născut” în laborator
Părea că cercetătorii au reușit în sfârșit să descopere ce anume declanșează așa-numitul „sindrom al oboselii cronice”: un virus, denumit Xmrv, o rudă îndepărtată a virusului HIV.
Savanţii australieni tratează maladia Alzheimer cu ultrasunete
Mai exact, cercetătorii Institutului Creierului din Queensland, Australia, au descoperit un tratament inovator împotriva maladiei Alzheimer şi a demenţei, bazat pe tehnologia ultrasunetelor direcţionate, prin care s-a restabilit funcţionarea memoriei la şoareci.
Septicemia: o nouă abordare terapeutică simplă ar putea salva mii de...
Învățare în stil Matrix – „injectarea” cunoașterii în creier în mod...
Oamenii de știință de la Boston University și de la ATR Computational Neuroscience Laboratories, din Kyoto, au preluat în premieră „frâiele” mecanismului de învățare din creierul uman, inducându-i acestuia un anumit comportament prin stimularea unor tipare cerebrale.
Iată de ce paralizăm în timpul somnului și de ce este...
Potrivit neurologilor de la universitățile Toronto și California, paralizia temporară a mușchilor scheletici în timpul somnului REM este provocată de activitatea cumulată a două sisteme chimice cerebrale importante – receptorii ionotropici și metabotropici. Descoperirea i-ar putea ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine tulburările de somn manifestate prin fenomene ca narcolepsia, bruxismul și altele.