Într-o zi obișnuită de august, locuitorii din orășelul Homer, Alaska, priveau cerul fără să știe că, deasupra lor, niște drone răspândeau un compus de argint pentru a provoca ploaia. Experiența a fost orchestrată de Rainmaker, o companie din San Francisco specializată în „însămânțarea norilor”, o tehnologie care promite să aducă ploaia acolo unde natura întârzie să o facă.
Metoda însămânțării norilor nu este nouă – are peste 80 de ani – dar abia în ultimii ani a început să capete un suflu nou, grație dronelor și tehnologiilor moderne. Principiul este, în esență, simplu: avioane sau drone eliberează în nori substanțe precum iodura de argint (un compus chimic care seamănă cu structura gheții) pentru a stimula formarea de cristale de gheață. Aceste cristale, odată ce devin suficient de mari, cad pe pământ sub formă de ploaie sau zăpadă, în funcție de temperatură.
Rainmaker susține că, în doar trei ore, a reușit să producă echivalentul a 19 milioane de galoane americane de apă în atmosferă. Sună impresionant, însă în realitate, această cantitate înseamnă doar o ploaie foarte slabă, abia detectabilă, pe o suprafață de 250 de kilometri pătrați. Deși tehnologia nu poate crea ploi torențiale la comandă, ea poate ajuta în zonele unde fiecare strop contează.
Totuși, nu toată lumea privește aceste experimente cu entuziasm. Cooper Freeman, directorul pentru Alaska al unui centru de protecție a biodiversității, și-a exprimat îngrijorarea că locuitorii nu au fost anunțați din timp și că nu există suficiente date despre impactul pe termen lung al iodurii de argint asupra mediului. „Nu pare să fi existat monitorizare pentru a vedea dacă această substanță a afectat ecosistemul”, spune el, atrăgând atenția că astfel de soluții nu rezolvă problemele de fond legate de gestionarea apei.
Îngrijorările privind siguranța și eficiența nu sunt un caz izolat. În contextul în care Organizația Națiunilor Unite avertizează că folosim apa dulce mai repede decât se poate reface, iar seceta amenință tot mai multe regiuni, peste 50 de țări explorează sau aplică tehnologii de modificare a vremii. Start-up-uri din întreaga lume caută materiale și metode tot mai sigure pentru a stimula precipitațiile, dar nu există încă un consens privind efectele pe termen lung.
Fondatorul Rainmaker, Augustus Doricko, spune că firma sa folosește doar 20 de grame de iodură de argint la un zbor, dispersate pe suprafețe vaste, astfel încât concentrația la sol ar fi neglijabilă. Totuși, întrebările despre siguranță și transparență rămân, iar cercetările continuă pentru a găsi soluții cât mai prietenoase cu mediul.
Deși însămânțarea norilor nu este o rețetă magică pentru secetă, tehnologia deschide discuții fascinante despre cum putem influența vremea și despre responsabilitatea pe care o avem față de natură. Poate că, pe viitor, ploaia nu va mai fi doar un capriciu al norilor, ci rezultatul unor decizii bine cântărite și asumate de oameni.
Sursa informatie: BBC
Leave a Reply