Cercetătorii din domeniul medicinei regenerative fac lobby la Curtea Europeană de Justiție pentru a nu interzice patentele asupra tehnicilor cu celule stem embrionale.

 

Îngrijorați de perspectiva ca, în scurt timp, Curtea Europeană de Justiție să interzică patentarea tehnologiilor care folosesc celule stem embrionale umane (hESCs), 13 cercetători de prestigiu din cadrul Wellcome Trust au publicat o scrisoare deschisă pe site-ul revistei Nature, în care au avertizat că medicina regenerativă nu va reuși niciodată să iasă cu adevărat din laborator, dacă nimeni nu va putea face bani de pe urma ei.

De regulă, înainte ca o descoperire sau o tehnică medicală să fie dezvoltată pentru utilizare clinică, ea trebuie patentată, iar promisiunea unui profit este tocmai ceea ce motivează companiile farmaceutice și biomedicale să investească într-un astfel de proiect. Și dacă în Statele Unite, cercetarea cu celule stem embrionale a fost destul de limitată, deoarece până recent guvernul american nu dorea să finanțeze cea mai mare parte a proiectelor care implicau astfel de celule, la acest capitol Europa este deocamdată mai puțin restrictivă, de unde și o înflorire în ultimii ani a cercetării în domeniu.

Luna trecută, Yves Bot, avocatul general al Curții Europene, declara că întrucât celulele stem embrionale sunt derivate din embrioni umani, patentele care le implică intră sub incidența unei directive UE din 1998, care interzice „utilizarea embrionilor umani în scopuri industriale sau comerciale”. Opinia lui Bot a fost solicitată în cazul unui patent german acordat neurocercetătorului Oliver Brüstle în 1999, pentru o metodă de transformare a celulelor embrionale de mamifere în neuroni. Acest patent a fost contestat în 2004 de Greenpeace, care  susține că acordarea lui este echivalentă cu legiferarea comercializării embrionilor umani, iar pentru a lămuri speța, Înalta Curte din Germania a solicitat ajutorul Curții Europene.

Judecătorii Curții Europene, care urmează să-și facă cunoscută decizia finală în următoarele luni, nu sunt obligați să respecte opinia avocatului general, dar pe cât se pare, cele două „tind” să coincidă  în majoritatea cazurilor. Problema este că verdictul nu va avea un impact numai asupra patentului german: dacă instanța europeană va urma recomandarea lui Bot, vor fi automat anulate zeci de patente acordate în țări precum Suedia și Marea Britanie, unde politica brevetelor de invenție este una destul de liberală.

Ca atare, autorii scrisorii publicate pe site-ul Nature solicită judecătorilor ca, înainte de a lua o decizie care să genereze obligații legale, să analizeze toate implicațiile. Mai exact, spun ei, dacă industria nu va putea să-i urmeze și să-i susțină pe savanți în descoperirile lor, cercetarea în domeniul celulelor stem nu va putea produce beneficii clinice. „Companiile care investesc în inovație trebuie să beneficieze de protecția patentelor ca un stimulent pentru a deveni active în Europa.”

Opinia lui Bot pare a fi contrară până și politicilor UE cu privire la cercetarea cu celule stem, consideră Austin Smith, director al  Wellcome Trust Centre for Stem Cell Research din Cambridge, Marea Britanie, unul din autorii scrisorii deschise. „Noi facem cercetare finanțată din fonduri publice și ni se solicită să depunem patente. S-au depus foarte multe eforturi pentru a se ajunge la un compromis în această zonă dificilă a politicilor științifice. Iar a nu ține cont de acest lucru și a spune că oamenii de știință se comportă imoral provoacă multe prejudicii, și nu doar acestui domeniu, ci științei în general”.
Sursa: Scienceinsider

Upgrade