Neuroștiințe

Recent, o echipă de savanți a descoperit în organismul omenesc molecule care ar putea avea un impact major asupra memoriei umane pe viitor.

Potrivit unui studiu coordonat de cercetătorii Universității din Sudul Californiei, femeile însărcinate care locuiesc în apropierea tronsoanelor foarte circulate sau în orașele cu trafic intens ar putea fi de trei ori mai predispuse decât în mod obișnuit să dea naștere unor copii autiști.

Pentru prima oară s-a reușit transplantarea de neuroni, obținuți din celule fibroblaste extrase din piele, în creierul unor maimuțe.

Mai exact, cercetătorii Institutului Creierului din Queensland, Australia, au descoperit un tratament inovator împotriva maladiei Alzheimer şi a demenţei, bazat pe tehnologia ultrasunetelor direcţionate, prin care s-a restabilit funcţionarea memoriei la şoareci.

Dacă cei de la Apple, Google sau Microsoft au creat dispozitive controlate de voce sau, după caz, de mişcările corpului, cei de la IBM merg mai departe şi vor să introducă pe piaţă, până la sfârșitul lui 2016, computere şi telefoane controlate direct de puterea minţii umane.

Potrivit dicționarului englez-român disponibil la adresa www.hallo.ro, termenul „bias” este echivalat în limba noastră cu noțiuni precum: „confuzie”, „eroare sistematică”, „înclinare”, „părtinire”, „polarizare”, „predilecție”, „preconcepție”,„ tendință”.

Oamenii de știință de la universitatea americană Duke au descoperit o genă care face legătura dintre cele trei schimbări biologice, necorelate până acum între ele, acuzate în mod curent că ar fi cauze ale schizofreniei. Gena a devenit, cu această ocazie, suspectul principal responsabil de manifestarea bolii și o posibilă țintă pentru eventuale tratamente.

Din cele mai recente cercetări ale neruologilor rezultă că, atunci când vine vorba despre luarea deciziilor, mintea conștientă este ultima care află despre aceasta.