Neuroștiințe

Se estimează că o persoană obișnuită își petrece mai mult de 200.000 de ore din viață dormind. Cum ar fi, oare, să putem folosi tot acest timp făcând ceva pentru noi înșine, de care poate nu avem timp în starea de veghe, ca, de exemplu, să învățăm ceva nou, precum stăpânirea unui instrument sau a unei limbi străine?

Factorul principal care determină obezitatea este consumul excesiv de alimente. În cadrul unui studiu asupra circuitelor cerebrale responsabile de foame și de sațietate, realizat de cercetătorii Școlii Medicale Yale, s-a descoperit că mecanismele moleculare care controlează radicalii liberi – molecule relaționate cu deprecierea celulară – reprezintă miezul apetitului crescut vinovat de obezitatea indusă de regimul alimentar.

S-a reuşit în premieră convertirea celulelor stem prelevate din cordonul ombilical în celule de suport ale sistemului nervos (oligodendrocite), fapt ce poate revoluţiona tratamentul leziunilor spinale sau al sclerozelor multiple, precum şi al altor boli ale sistemului nervos.

Potrivit unui studiu apărut recent în revista Current Biology, „coloratura” politică a fiecăruia dintre noi depinde de mărimea anumitor zone ale creierului. Amigdala este de dreapta, iar cortexul anterior de stânga.

Potrivit Institutului Național de Medicină din SUA, 100 de milioane de americai, adică aproximativ una din trei persoane, suferă de durere cronică. Este o problemă care necesită studiu riguros, dar cum se poate cerceta obiectiv o problemă medicală atât de subiectivă, așa cum este durerea?

O vorbă din bătrâni spune că nu există femeie urâtă, ci doar băutură prea puţină…Se pare că în realitate este invers, gusturile estetice ale femeilor fiind mai influenţabile de consumul de alcool, potrivit unui studiu al cercetătorilor britanici.

În contextul extinderii mijloacelor de comunicaţie, dar şi al crizei economice globale, dependenţa de muncă a devenit una dintre problemele secolului 21. De aceea, cercetătorii norvegieni au realizat un test psihologic, menit să distingă între oamenii harnici şi cei cu probleme comportamentale care îi fac  „bolnavi” de muncă.

Această întrebare reprezintă unul dintre marile mistere ale biologiei. Într-un studiu publicat în revista Science, cercetătorii de la Institutul de Studii Biologice Salk susţin că au descoperit mecanismul din spatele îmbătrânirii celulare.

Oamenii de știință au fotografiat creierul „în acțiune”, în timp ce ce învață lucruri noi, și au descoperit că acesta se modifică creându-și niște circuite în toată puterea cuvântului, prin care „călătoresc” amintirile.