Neuroștiințe

Adaptând metodologia de cercetare utilizată în telecomunicații la studiul creierului, cercetătorii canadieni au au descoperit că timpul scurs între emiterea unui mesaj și altul este reprezintă un indicator valid al activității ariilor cerebrale.

Potrivit cercetătorilor Universității Cambridge, o variație structurală a unei circumvoluțiuni frontale a creierului uman, prezentă în ambele emisfere cerebrale, poate explica de ce unele persoane nu reușesc să distingă complet evenimentele petrecute aievea de cele pe care și le-au imaginat, sau le-au fost povestite. Este vorba, inclusiv, despre situațiile când un individ repetă o idee deja formulată, fiind convins că aceasta îi aparține.

Un studiu realizat de echipa neurologului Adriana Galván de la Universitatea California, Los Angeles, publicat recent în ScienceNation, înfățișează universul adolescentin precum un teren minat, unde orice decizie este pusă la încercare sau chiar boicotată de stres.

Ți se întâmplă să mergi pe stradă sau să aștepți în metrou până când trenul ajunge în stația unde cobori și să fii convins că toată lumea se uită la tine? În primul rând, este posibil chiar să fie așa, deci poate n-ar strica să-ți folosești camera frontală a mobilului și să verifici dacă nu cumva ai ceva pe față. Dacă totul e în regulă, stai liniștit, pentru că nu ești paranoic sau, dacă ești, „bun venit în club”.

Variații genetice specifice determină măsura în care o persoană își păstrează propriile păreri și credințe chiar și atunci când ele sunt contrazise de experiență, iar modul în care experiența influențează gândirea este legat de sensibilitatea la dopamină a cortexului prefrontal și a corpului striat din ganglionii bazali.

În contextul extinderii mijloacelor de comunicaţie, dar şi al crizei economice globale, dependenţa de muncă a devenit una dintre problemele secolului 21. De aceea, cercetătorii norvegieni au realizat un test psihologic, menit să distingă între oamenii harnici şi cei cu probleme comportamentale care îi fac  „bolnavi” de muncă.