Neuroștiințe

În cadrul unui studiu axat pe identificarea regiunilor din creier care se activează atunci când un individ uman se gândește la anumite obiecte, cercetătorii Universității Princeton, din SUA, au reușit să coreleze o serie de cuvinte cu tiparele de activitate cerebrală corespunzătoare, folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și un program special de computer pentru a descifra gândurile.

Probleme de memorie, deficit de atenție și depresie, acestea sunt principalele efecte pe care  poluarea le are asupra creierului, potrivit unui nou studiu publicat în revista Molecular Psychiatry.

Potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea Cambridge, publicat în revista Science, creierul celor predispuşi la dependenţa de droguri este diferit de al celor non-dependenţi.

Variații genetice specifice determină măsura în care o persoană își păstrează propriile păreri și credințe chiar și atunci când ele sunt contrazise de experiență, iar modul în care experiența influențează gândirea este legat de sensibilitatea la dopamină a cortexului prefrontal și a corpului striat din ganglionii bazali.

Un posibil răspuns ne este oferit de articolul ” Neural and behavioral bases of age differences in perceptions of trust” (Baze neuronale și comportamentale pentru diferențierea, în funcție de vârstă, ale percepției încrederii), publicat de PNAS.

Atunci când indivizii acceptă ideea absenței liberului arbitru, sunt șanse mari ca organele lor de gândire lor să își reducă rata de funcționare.

Iubirea are efecte dintre cele mai ciudate asupra corpului nostru: fluturaşi în stomac, puls accelerat, treceri de la agonie la extaz şi invers. Potrivit unui studiu al cercetătorilor americani, toate aceste senzaţii vin din creier, iubirea romantică nefiind altceva decât un răspuns primitiv al acestuia.