Neuroștiințe

Variații genetice specifice determină măsura în care o persoană își păstrează propriile păreri și credințe chiar și atunci când ele sunt contrazise de experiență, iar modul în care experiența influențează gândirea este legat de sensibilitatea la dopamină a cortexului prefrontal și a corpului striat din ganglionii bazali.

Cercetătorii Universității din Tel Aviv, Israel, au creat un cerebel artificial care a redat funcțiile cognitive pierdute ale unor șoareci de laborator, în cadrul unui proiect care duce mai aproape de realitate momentul implanturilor cerebrale de tip cyborg.

Cercetătorii de la Central Institute of Mental Health (Universitatea Heidelberg, Germania) și de la Douglas Mental Health University Institute (Universitatea McGill, Montreal, Canada) au demonstrat că stresul la care sunt supuși locuitorii marilor orașe afectează – în mod cronic – activitatea a două arii cerebrale corelate, dar implicate în emoții de tip diferit.

Pentru o anumită zonă din creier, între nicotină și cocaină nu există nicio diferență, cel puțin în cazul primei țigări. A demonstrat-o un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Chicago, care și-au propus să elucideze mecanismul dependenței.

În cadrul unui studiu publicat în PNAS, cercetătorii Universităţii din Austin, Texas şi cei ai Washington State University au observat, la animalele ai căror strămoşi fuseseră expuşi la agenţi contaminanţi, reacţii crescute la factorii de stres, concluzionând că rezistenţa fiecăruia la stres este în bună măsură o caracteristică moştenită.

Un psiholog de la Universitatea San Diego trage semnalul de alarmă: un adolescent din trei suferă de narcisism. Cauzele? Cultul imaginii și internetul.

O echipă de cercetători de la MIT condusă de Joel Voldman a proiectat o sondă neuronală unică, ce poate fi atașată direct pe lanțul nervos ventral (LNV), care, alături de creier, formează sistemul central nervos la insecte.

Potrivit specialiștilor, depresia, schizofrenia și demența degenerativă de tip Alzheimer au toate în comun, probabil, un hipocamp micșorat. Acum, un medicament nou, care a început să fie testat recent pe oameni, promite să readucă la dimensiuni normale acea parte a creierului.

Hormonul fericirii numit dopamină îmbunătăţeşte memoria de lungă durată, potrivit rezultatelor studiului unei echipe de specialişti coordonată de Emrah Duzel, neurocercetător la Centrul German pentru Afecţiuni Neurodegenerative şi la Universitatea din Magdeburg.

În cadrul unui studiu axat pe identificarea regiunilor din creier care se activează atunci când un individ uman se gândește la anumite obiecte, cercetătorii Universității Princeton, din SUA, au reușit să coreleze o serie de cuvinte cu tiparele de activitate cerebrală corespunzătoare, folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și un program special de computer pentru a descifra gândurile.