Neuroștiințe

Nu există nici un dispozitiv cu ajutorul căruia să putem măsura intensitatea durerii. Un articol, publicat în The New England Journal of Medicine, deschide calea către măsurători obiective ale intensității durerii.

„Cred că ceea ce numim conștiință, sau precursoarea sa imediată proto-conștiință, a existat în Univers dintotdeauna, poate încă de la Big Bang”, susține Dr. Stuart Hameroff - profesor emerit al Departamentului de Anesteziologie și Psihologie și director al Centrului de Studii asupra Conștiinței, ambele în cadrul Universității din Arizona – într-un episod recent difuzat al emisiunii „Prin Gaura de Vierme”, difuzată de postul TV Science.

Neurocercetătorii de la Centrul pentru Sănătate din cadrul Universității din Texas în Houston au înregistrat progrese importante în încercările lor de a ajuta persoanele cu pierderi de memorie cauzate de tulburări cerebrale precum maladia Alzheimer.

Potrivit unui studiu efectuat în cadrul Universităţii de Medicină Ohio, se pare că da. Studiul nu se doreşte însă a fi unul pro abstinenţă în perioada adolescenţei, în cazul oamenilor astfel de efecte nefiind demonstrate încă, ci doar la hamsteri.

Există o explicaţie pentru care deciziile de grup sunt influenţate de indivizii dominanţi – potrivit unui studiu al unor cercetători britanici, testosteronul ne face să ne supraevaluăm opiniile, făcându-ne în acest mod mai puţin cooperanţi.

Variații genetice specifice determină măsura în care o persoană își păstrează propriile păreri și credințe chiar și atunci când ele sunt contrazise de experiență, iar modul în care experiența influențează gândirea este legat de sensibilitatea la dopamină a cortexului prefrontal și a corpului striat din ganglionii bazali.

Cercetătorii Universității din Tel Aviv, Israel, au creat un cerebel artificial care a redat funcțiile cognitive pierdute ale unor șoareci de laborator, în cadrul unui proiect care duce mai aproape de realitate momentul implanturilor cerebrale de tip cyborg.

Cercetătorii de la Central Institute of Mental Health (Universitatea Heidelberg, Germania) și de la Douglas Mental Health University Institute (Universitatea McGill, Montreal, Canada) au demonstrat că stresul la care sunt supuși locuitorii marilor orașe afectează – în mod cronic – activitatea a două arii cerebrale corelate, dar implicate în emoții de tip diferit.

Potrivit unei echipe de cercetători coordonate de prof. Maria Kozhevnikov, de la Departamentul de Psihologie al Universității Naționale din Singapore (NUS), care a studiat mai mulți călugări tibetani practicanți ai unei forme de meditație cunoscută ca „g-tummo”, în stare meditativă creierul uman este capabil să modifice integral temperatura corpului.

Potrivit psihologului Benjamin Baird, de la Universitatea din California, visatul cu ochii deschiși chiar este cheia rezolvării problemelor dificile. Aparent, unele dintre cele mai importante realizări științifice făcute vreodată – de oameni începând cu Newton și până la Einstein – au fost posibile deoarece autorii lor geniali își lăsau mințile să cutreiere fără țintă.