Neuroștiințe

Aparent, nu este nevoie de explicații științifice pentru gustul plăcut al răzbunării. Pare firesc să strigăm de bucurie pe străzi atunci când un om detestat de o lume întreagă moare. Și totuși, satisfacția pe care o simțim atunci când un personaj negativ își primește pedeapsa este tributară reacțiilor chimice la nivel cerebral și perfect măsurabilă.

Potrivit unei echipe de cercetători coordonate de prof. Maria Kozhevnikov, de la Departamentul de Psihologie al Universității Naționale din Singapore (NUS), care a studiat mai mulți călugări tibetani practicanți ai unei forme de meditație cunoscută ca „g-tummo”, în stare meditativă creierul uman este capabil să modifice integral temperatura corpului.

Potrivit psihologului Benjamin Baird, de la Universitatea din California, visatul cu ochii deschiși chiar este cheia rezolvării problemelor dificile. Aparent, unele dintre cele mai importante realizări științifice făcute vreodată – de oameni începând cu Newton și până la Einstein – au fost posibile deoarece autorii lor geniali își lăsau mințile să cutreiere fără țintă.

Atunci când indivizii acceptă ideea absenței liberului arbitru, sunt șanse mari ca organele lor de gândire lor să își reducă rata de funcționare.

Hormonul fericirii numit dopamină îmbunătăţeşte memoria de lungă durată, potrivit rezultatelor studiului unei echipe de specialişti coordonată de Emrah Duzel, neurocercetător la Centrul German pentru Afecţiuni Neurodegenerative şi la Universitatea din Magdeburg.

În cadrul unui studiu axat pe identificarea regiunilor din creier care se activează atunci când un individ uman se gândește la anumite obiecte, cercetătorii Universității Princeton, din SUA, au reușit să coreleze o serie de cuvinte cu tiparele de activitate cerebrală corespunzătoare, folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și un program special de computer pentru a descifra gândurile.

Tatuajele electronice temporare le-ar putea permite în curând oamenilor să piloteze drone doar cu puterea gândului și să comunice între ei aparent telepatic.

Potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea Cambridge, publicat în revista Science, creierul celor predispuşi la dependenţa de droguri este diferit de al celor non-dependenţi.

Creierele a doi șobolani, aflați la mii de kilometri distanță unul de altul, comunică prin Internet, cu ajutorul unei interfețe cerebrale

Un studiu al cercetătorilor Colegiului Medical Baylor, din Houston, coordonat de neurologul Mauro Costa-Mattioli, a conchis că inhibarea unei molecule –denumită PKR- din creierele șoarecilor a îmbunătățit vizibil funcția de memorare, precum și abilitățile de învățare ale rozătoarelor.