Neuroștiințe

Potrivit unei echipe de cercetători coordonate de prof. Maria Kozhevnikov, de la Departamentul de Psihologie al Universității Naționale din Singapore (NUS), care a studiat mai mulți călugări tibetani practicanți ai unei forme de meditație cunoscută ca „g-tummo”, în stare meditativă creierul uman este capabil să modifice integral temperatura corpului.

Potrivit psihologului Benjamin Baird, de la Universitatea din California, visatul cu ochii deschiși chiar este cheia rezolvării problemelor dificile. Aparent, unele dintre cele mai importante realizări științifice făcute vreodată – de oameni începând cu Newton și până la Einstein – au fost posibile deoarece autorii lor geniali își lăsau mințile să cutreiere fără țintă.

Atunci când indivizii acceptă ideea absenței liberului arbitru, sunt șanse mari ca organele lor de gândire lor să își reducă rata de funcționare.

Hormonul fericirii numit dopamină îmbunătăţeşte memoria de lungă durată, potrivit rezultatelor studiului unei echipe de specialişti coordonată de Emrah Duzel, neurocercetător la Centrul German pentru Afecţiuni Neurodegenerative şi la Universitatea din Magdeburg.

În cadrul unui studiu axat pe identificarea regiunilor din creier care se activează atunci când un individ uman se gândește la anumite obiecte, cercetătorii Universității Princeton, din SUA, au reușit să coreleze o serie de cuvinte cu tiparele de activitate cerebrală corespunzătoare, folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și un program special de computer pentru a descifra gândurile.

Tatuajele electronice temporare le-ar putea permite în curând oamenilor să piloteze drone doar cu puterea gândului și să comunice între ei aparent telepatic.

Toate societățile umane au fost modelate de religie, fapt ce a determinat oamenii de știință să se întrebe, printre altele, cum anume a influențat aceasta aspecte importante ale structurilor sociale. Până de curând, opinia generală era aceea că, spre exemplu, credința într-o zeitate atotputernică a fost crucială în apariția complexității politice și sociale a culturilor umane.

Cercetătorii Universității California (UC) în Berkeley au descoperit că în timpul fazei onirice a somnului, cunoscut și ca somn REM (rapid-eye-movement) – atunci când visăm  - procesele chimice responsabile de stress sunt dezactivate, iar creierul procesează amintirile intense emoțional atenuând componenta dureroasă a celor mai neplăcute.

Potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea Cambridge, publicat în revista Science, creierul celor predispuşi la dependenţa de droguri este diferit de al celor non-dependenţi.

Creierele a doi șobolani, aflați la mii de kilometri distanță unul de altul, comunică prin Internet, cu ajutorul unei interfețe cerebrale