Neuroștiințe

O echipă de cercetători din Boston a creat un nou sistem de imagistică și analiză a neuronilor la o scară mult mai fină decât cea posibilă în prezent, una despre care speră să producă revelații privitoare la o plajă largă de procese, de la dezvoltarea cerebrală și până la tulburările mintale cele mai severe.

O echipă de cercetători a Universității din Washington a inventat un sistem de calcul ce răspunde la comenzi mentale. Conceptul i-ar putea ajuta, într-o zi, pe cei cu probleme locomotorii sau de vorbire.

Deocamdată, nimeni nu cunoaște sexul acestui copil canadian: părinții lui vor să-i ofere posibilitatea de a-și alege singur orientarea sexuală, neinfluențat de normele sociale. Până una alta, decizia celor doi a declanșat un val de polemici.

Studii ulterioare riguroase sunt necesare pentru confirmarea unei asemenea teorii, dar anumite concluzii științifice ale cercetătorilor Institutului Național de Sănătate din SUA, care au derulat teste pe 112 pacienți, indică faptul că unii copii actualmente diagnosticați cu autism ar putea pierde simptomele și diagnosticul acestei afecțiuni pe măsură ce înaintează în vârstă.

Nu există nici un dispozitiv cu ajutorul căruia să putem măsura intensitatea durerii. Un articol, publicat în The New England Journal of Medicine, deschide calea către măsurători obiective ale intensității durerii.

„Cred că ceea ce numim conștiință, sau precursoarea sa imediată proto-conștiință, a existat în Univers dintotdeauna, poate încă de la Big Bang”, susține Dr. Stuart Hameroff - profesor emerit al Departamentului de Anesteziologie și Psihologie și director al Centrului de Studii asupra Conștiinței, ambele în cadrul Universității din Arizona – într-un episod recent difuzat al emisiunii „Prin Gaura de Vierme”, difuzată de postul TV Science.

Neurocercetătorii de la Centrul pentru Sănătate din cadrul Universității din Texas în Houston au înregistrat progrese importante în încercările lor de a ajuta persoanele cu pierderi de memorie cauzate de tulburări cerebrale precum maladia Alzheimer.

Potrivit unui studiu efectuat în cadrul Universităţii de Medicină Ohio, se pare că da. Studiul nu se doreşte însă a fi unul pro abstinenţă în perioada adolescenţei, în cazul oamenilor astfel de efecte nefiind demonstrate încă, ci doar la hamsteri.

Există o explicaţie pentru care deciziile de grup sunt influenţate de indivizii dominanţi – potrivit unui studiu al unor cercetători britanici, testosteronul ne face să ne supraevaluăm opiniile, făcându-ne în acest mod mai puţin cooperanţi.

Variații genetice specifice determină măsura în care o persoană își păstrează propriile păreri și credințe chiar și atunci când ele sunt contrazise de experiență, iar modul în care experiența influențează gândirea este legat de sensibilitatea la dopamină a cortexului prefrontal și a corpului striat din ganglionii bazali.