Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Creierul, modificat chimic pentru a iubi 0 (0)

Creierul, modificat chimic pentru a iubi

Potrivit cercetătorului  William C. Mobley de la Universitatea California, în circa 20 de ani oamenii de știință vor putea interveni asupra emoțiilor umane, acționând în cortexul cerebral, la nivelul sistemului limbic.

O nouă metodă de a studia creierul 0 (0)

O nouă metodă de a studia creierul

O echipă de cercetători din Boston a creat un nou sistem de imagistică și analiză a neuronilor la o scară mult mai fină decât cea posibilă în prezent, una despre care speră să producă revelații privitoare la o plajă largă de procese, de la dezvoltarea cerebrală și până la tulburările mintale cele mai severe.

De ce unele cântece provoacă plânsul şi în plus mai au...

De ce unele cântece provoacă plânsul şi în plus mai au şi succes?

Multe din hiturile muzicale au cauzat şi încă mai provoacă plânsete unei mari părţi a auditoriului. Cel mai actual dintre aceste hituri cu efect lacrimogen este piesa cântăreţei britanice Adele, „Someone Like You”. Pentru a observa care părţi ale partiturii cauzează răspunsuri emoţionale puternice ascultătorilor, un psiholog britanic a repetat un experiment ce mai fusese făcut în urmă cu două decenii.

Storm, copilul care va alege dacă e băiat sau fată 0...

Storm, copilul care va alege dacă e băiat sau fată

Deocamdată, nimeni nu cunoaște sexul acestui copil canadian: părinții lui vor să-i ofere posibilitatea de a-și alege singur orientarea sexuală, neinfluențat de normele sociale. Până una alta, decizia celor doi a declanșat un val de polemici.

Chiar și autismul ar putea avea leac, în cazul unora 0...

Chiar și autismul ar putea avea leac, în cazul unora

Studii ulterioare riguroase sunt necesare pentru confirmarea unei asemenea teorii, dar anumite concluzii științifice ale cercetătorilor Institutului Național de Sănătate din SUA, care au derulat teste pe 112 pacienți, indică faptul că unii copii actualmente diagnosticați cu autism ar putea pierde simptomele și diagnosticul acestei afecțiuni pe măsură ce înaintează în vârstă.

Semnătura cerebrală a durerii 0 (0)

Semnătura cerebrală a durerii

Nu există nici un dispozitiv cu ajutorul căruia să putem măsura intensitatea durerii. Un articol, publicat în The New England Journal of Medicine, deschide calea către măsurători obiective ale intensității durerii.

Ce se întâmplă cu sufletul după moartea corpului? Cercetătorii au o...

Ce se întâmplă cu sufletul după moartea corpului? Cercetătorii au o teorie

„Cred că ceea ce numim conștiință, sau precursoarea sa imediată proto-conștiință, a existat în Univers dintotdeauna, poate încă de la Big Bang”, susține Dr. Stuart Hameroff - profesor emerit al Departamentului de Anesteziologie și Psihologie și director al Centrului de Studii asupra Conștiinței, ambele în cadrul Universității din Arizona – într-un episod recent difuzat al emisiunii „Prin Gaura de Vierme”, difuzată de postul TV Science.

Cercetătorii au inversat procesul pierderii memoriei în neuronii animalelor 0 (0)

Cercetătorii au inversat procesul pierderii memoriei în neuronii animalelor

Neurocercetătorii de la Centrul pentru Sănătate din cadrul Universității din Texas în Houston au înregistrat progrese importante în încercările lor de a ajuta persoanele cu pierderi de memorie cauzate de tulburări cerebrale precum maladia Alzheimer.

Afectează sexul în adolescenţă dezvoltarea cerebrală? 0 (0)

Afectează sexul în adolescenţă dezvoltarea cerebrală?

Potrivit unui studiu efectuat în cadrul Universităţii de Medicină Ohio, se pare că da. Studiul nu se doreşte însă a fi unul pro abstinenţă în perioada adolescenţei, în cazul oamenilor astfel de efecte nefiind demonstrate încă, ci doar la hamsteri.

Testosteronul ne face mai egocentrici şi mai puţin cooperanţi 0 (0)

Testosteronul ne face mai egocentrici şi mai puţin cooperanţi

Există o explicaţie pentru care deciziile de grup sunt influenţate de indivizii dominanţi – potrivit unui studiu al unor cercetători britanici, testosteronul ne face să ne supraevaluăm opiniile, făcându-ne în acest mod mai puţin cooperanţi.

Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.