Neuroștiințe

În cadrul unui experiment derulat de cercetătorii Universității Stanford, din SUA, s-a constatat că, atunci când șoarecii tineri sunt expuși la sângele șoarecilor mai bătrâni, neuronii lor deprind trăsături specifice acestora din urmă. Atunci când transferul se face în sens invers, celulele nervoase ale șoarecilor bătrâni se revigorează, imitându-le pe cele tinere.

Un traseu biomolecular esențial în traducerea semnalelor de stres din mediu în comportament anxios a fost identificat de o echipă de cercetători din Marea Britanie.

Cercetătorii de la Central Institute of Mental Health (Universitatea Heidelberg, Germania) și de la Douglas Mental Health University Institute (Universitatea McGill, Montreal, Canada) au demonstrat că stresul la care sunt supuși locuitorii marilor orașe afectează – în mod cronic – activitatea a două arii cerebrale corelate, dar implicate în emoții de tip diferit.

Pentru o anumită zonă din creier, între nicotină și cocaină nu există nicio diferență, cel puțin în cazul primei țigări. A demonstrat-o un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Chicago, care și-au propus să elucideze mecanismul dependenței.

În cadrul unui studiu publicat în PNAS, cercetătorii Universităţii din Austin, Texas şi cei ai Washington State University au observat, la animalele ai căror strămoşi fuseseră expuşi la agenţi contaminanţi, reacţii crescute la factorii de stres, concluzionând că rezistenţa fiecăruia la stres este în bună măsură o caracteristică moştenită.

Un psiholog de la Universitatea San Diego trage semnalul de alarmă: un adolescent din trei suferă de narcisism. Cauzele? Cultul imaginii și internetul.

O echipă de cercetători de la MIT condusă de Joel Voldman a proiectat o sondă neuronală unică, ce poate fi atașată direct pe lanțul nervos ventral (LNV), care, alături de creier, formează sistemul central nervos la insecte.

Potrivit specialiștilor, depresia, schizofrenia și demența degenerativă de tip Alzheimer au toate în comun, probabil, un hipocamp micșorat. Acum, un medicament nou, care a început să fie testat recent pe oameni, promite să readucă la dimensiuni normale acea parte a creierului.

Multe din hiturile muzicale au cauzat şi încă mai provoacă plânsete unei mari părţi a auditoriului. Cel mai actual dintre aceste hituri cu efect lacrimogen este piesa cântăreţei britanice Adele, „Someone Like You”. Pentru a observa care părţi ale partiturii cauzează răspunsuri emoţionale puternice ascultătorilor, un psiholog britanic a repetat un experiment ce mai fusese făcut în urmă cu două decenii.

Deocamdată, nimeni nu cunoaște sexul acestui copil canadian: părinții lui vor să-i ofere posibilitatea de a-și alege singur orientarea sexuală, neinfluențat de normele sociale. Până una alta, decizia celor doi a declanșat un val de polemici.