Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Aerul poluat din orașe afectează memoria pe termen scurt, IQ-ul și...

Aerul poluat din orașe afectează memoria pe termen scurt, IQ-ul și metabolismul cerebral

Smogul din orașe scade valoarea coeficientului de inteligență (IQ) al copiilor. Este una dintre cele mai recente descoperiri ale unui studiu derulat de cercetătorii Universității din Montana (U.M.), care subliniază că aerul extrem de poluat din metropole are un important impact negativ asupra creierelor indivizilor umani, afectând memeoria pe termen scurt și alte mecanisme cerebrale.

 

Creierul adolescenților funcționează diferit de cel al adulților 5 (1)

Creierul adolescenților funcționează diferit de cel al adulților

Potrivit studiului realizat de cercetătorii de la Universitatea Pittsburgh, publicat în „Proceedings of the National Academy of Sciences\", la adolescenți, activitatea din striatumul dorsal, zonă cerebrală implicată în procesele senzoriale și motorii, predomină asupra celei din nucleul accumbes, care la adulți are un rol de „curea de transmisie” a sfaturilor înțelepte provenite din cortexul prefrontal și amigdală.

Este posibil să încetinim timpul folosind creierul nostru? 4.8 (15)

Percepția timpului poate varia de la un individ la altul sau chiar în funcție de vârstă. Subiectul este dezbătut în comunitatea științifică....

Jocul video care ar putea fi prescris de medici ca tratament...

video
În cadrul unui studiu concentrat asupra a 348 de copii cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani diagnosticați cu ADHD, aceia dintre ei...

Creierul fetelor diferă de cel al băieților încă de la naștere...

De zeci de ani, oamenii de știință s-au întrebat despre diferențele dintre creierul bărbaților și al femeilor. Sunt legate de biologie, de...

Creierul poate stoca de aproape 10 ori mai multe date decât...

Oamenii de știință au crezut de mult timp că stocarea datelor în memoria creierului este limitată de numărul de conexiuni dintre neuronii...

Pisica ta este psihopată? Oamenii de știință au dezvoltat un test...

Timp de secole, pisicile au fascinat omenirea prin independența lor și comportamentul adesea deconcertant. Astăzi, o echipă de cercetători britanici oferă o...

Cum funcționează memoria spațială 5 (1)

Cum funcționează memoria spațială

Potrivit studiului realizat de o echipă internațională de neurocercetători, memoria spațială funcționează ca un GPS.

Descoperirea unui tip de celule cerebrale neobservate până acum 4.8 (6)

O echipă de oameni de știință a identificat recent un tip de celulă cerebrală nemaivăzută până acum. Această descoperire ar putea deschide...

De ce unele cântece provoacă plânsul şi în plus mai au...

De ce unele cântece provoacă plânsul şi în plus mai au şi succes?

Multe din hiturile muzicale au cauzat şi încă mai provoacă plânsete unei mari părţi a auditoriului. Cel mai actual dintre aceste hituri cu efect lacrimogen este piesa cântăreţei britanice Adele, „Someone Like You”. Pentru a observa care părţi ale partiturii cauzează răspunsuri emoţionale puternice ascultătorilor, un psiholog britanic a repetat un experiment ce mai fusese făcut în urmă cu două decenii.

Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.