Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Testosteronul ne face mai egocentrici şi mai puţin cooperanţi 0 (0)

Testosteronul ne face mai egocentrici şi mai puţin cooperanţi

Există o explicaţie pentru care deciziile de grup sunt influenţate de indivizii dominanţi – potrivit unui studiu al unor cercetători britanici, testosteronul ne face să ne supraevaluăm opiniile, făcându-ne în acest mod mai puţin cooperanţi.

Amintirile nu se păstrează doar în creier 4.8 (17)

Când ne gândim la memorie, de obicei ne imaginăm că creierul înregistrează și stochează amintiri. O echipă de oameni de știință a...

Ce este chestia asta numită „dragoste”? 5 (1)

dragoste---stiinta-tehnica-1
Spionul galactic se învârte în jurul Terrei într-o navă specială – unul dintre OZN-urile care ne monitorizează – şi încearcă să înţeleagă câte ceva...

Neuropsina, „secretul” anxietății 0 (0)

Neuropsina, „secretul” anxietății

Un traseu biomolecular esențial în traducerea semnalelor de stres din mediu în comportament anxios a fost identificat de o echipă de cercetători din Marea Britanie.

Conservator sau liberal, după cum vrea creierul! 5 (1)

Conservator sau liberal, după cum vrea creierul!

Potrivit unui studiu apărut recent în revista Current Biology, „coloratura” politică a fiecăruia dintre noi depinde de mărimea anumitor zone ale creierului. Amigdala este de dreapta, iar cortexul anterior de stânga.

Somnul de proastă calitate ar putea face oamenii mai receptivi la...

Potrivit unui studiu britanic recent, somnul perturbat ar putea însemna că oamenii sunt mai vulnerabili la diverse teorii ale conspirației. Cum este...

Suntem programaţi genetic să acordăm atenţie necuvântătoarelor 0 (0)

Suntem programaţi genetic să acordăm atenţie necuvântătoarelor

Potrivit unui nou studiu, creierul uman este construit astfel încât să acordăm atenţie animalelor. Acest răspuns cerebral se datorează trecutului nostru, indiferent că este vorba de acela de vânători sau de crescători de animale.

Legile hazardului, prima și ultima frontieră 3.8 (8)

legile-hazardului-stiinta-tehnica-1
„Ta panta rhei”. Citatul îi aparține filosofului grec presocratic Heraclit din Efes și înseamnă că totul se află într-un flux, nimic nu rămâne neschimbat. Trăim într-o...

Experiențele la limita morții pot fi explicate științific 5 (1)

Experiențele la limita morții pot fi explicate științific

Încă din vremea Greciei Antice și până în zilele noastre există numeroase exemple documentate ale experiențelor la limita morții (NDE) pe care mii de oameni din toată lumea le-au avut de-a lungul veacurilor. Este vorba despre un fenomen considerat mistic, manifestat în sufletul omului, la granița dintre viață și moarte, pe care cercetătorii, în special neurologi, pretind acum că îl pot explica științific.

Visatul cu ochii deschiși ne ajută să rezolvăm problemele complexe 0...

Visatul cu ochii deschiși ne ajută să rezolvăm problemele complexe

Potrivit psihologului Benjamin Baird, de la Universitatea din California, visatul cu ochii deschiși chiar este cheia rezolvării problemelor dificile. Aparent, unele dintre cele mai importante realizări științifice făcute vreodată – de oameni începând cu Newton și până la Einstein – au fost posibile deoarece autorii lor geniali își lăsau mințile să cutreiere fără țintă.

Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.