Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Leșinul în 3D 0 (0)

Leșinul în 3D

Pentru prima oară, un grup de cercetători a reușit să filmeze ce se întâmplă în creier în momentul pierderii cunoștinței.

Aerul poluat din orașe afectează memoria pe termen scurt, IQ-ul și...

Aerul poluat din orașe afectează memoria pe termen scurt, IQ-ul și metabolismul cerebral

Smogul din orașe scade valoarea coeficientului de inteligență (IQ) al copiilor. Este una dintre cele mai recente descoperiri ale unui studiu derulat de cercetătorii Universității din Montana (U.M.), care subliniază că aerul extrem de poluat din metropole are un important impact negativ asupra creierelor indivizilor umani, afectând memeoria pe termen scurt și alte mecanisme cerebrale.

 

Ce este chestia asta numită „dragoste”? 5 (1)

dragoste---stiinta-tehnica-1
Spionul galactic se învârte în jurul Terrei într-o navă specială – unul dintre OZN-urile care ne monitorizează – şi încearcă să înţeleagă câte ceva...

Încăpățânarea este înscrisă-n gene 5 (1)

Încăpățânarea este înscrisă-n gene

Variații genetice specifice determină măsura în care o persoană își păstrează propriile păreri și credințe chiar și atunci când ele sunt contrazise de experiență, iar modul în care experiența influențează gândirea este legat de sensibilitatea la dopamină a cortexului prefrontal și a corpului striat din ganglionii bazali.

Instinctul agresivității: ce spune Freud și ce spun etologii 4.3 (6)

instinctul-agresivitatii-freud-etologi-stiinta-tehnica-1
Embrionii rechinilor-tauri (Carcharias taurus) au o proprietate ieşită din comun, care i-a surprins pe cercetătorii acestei specii de peşti: cel mai dezvoltat dintre embrioni...

Conservator sau liberal, după cum vrea creierul! 5 (1)

Conservator sau liberal, după cum vrea creierul!

Potrivit unui studiu apărut recent în revista Current Biology, „coloratura” politică a fiecăruia dintre noi depinde de mărimea anumitor zone ale creierului. Amigdala este de dreapta, iar cortexul anterior de stânga.

De ce timpul pare să treacă mai repede pe măsură ce...

De ce pare că timpul trece mai repede la patruzeci decât la zece? Ce factori senzoriali modifică această percepție temporală? Impresia că...

O nouă metodă de a studia creierul 0 (0)

O nouă metodă de a studia creierul

O echipă de cercetători din Boston a creat un nou sistem de imagistică și analiză a neuronilor la o scară mult mai fină decât cea posibilă în prezent, una despre care speră să producă revelații privitoare la o plajă largă de procese, de la dezvoltarea cerebrală și până la tulburările mintale cele mai severe.

De ce unele cântece provoacă plânsul şi în plus mai au...

De ce unele cântece provoacă plânsul şi în plus mai au şi succes?

Multe din hiturile muzicale au cauzat şi încă mai provoacă plânsete unei mari părţi a auditoriului. Cel mai actual dintre aceste hituri cu efect lacrimogen este piesa cântăreţei britanice Adele, „Someone Like You”. Pentru a observa care părţi ale partiturii cauzează răspunsuri emoţionale puternice ascultătorilor, un psiholog britanic a repetat un experiment ce mai fusese făcut în urmă cu două decenii.

Poluarea cu plumb din Roma antică ar fi putut duce la...

Efectele negative ale expunerii la plumb sunt acum recunoscute. Acest lucru nu a fost cazul în trecut. Analizând nucleele de gheață arctică,...
Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.