LONGEVITATE

Potrivit cercetătorilor Universității Cambridge, o variație structurală a unei circumvoluțiuni frontale a creierului uman, prezentă în ambele emisfere cerebrale, poate explica de ce unele persoane nu reușesc să distingă complet evenimentele petrecute aievea de cele pe care și le-au imaginat, sau le-au fost povestite. Este vorba, inclusiv, despre situațiile când un individ repetă o idee deja formulată, fiind convins că aceasta îi aparține.

Micuți cili din interiorul nărilor nasului omanesc continuă să puluseze chiar și după momentul decesului unei persoane. Cum acest puls încetinește cu o rată previzibilă, cunoscută, medicii legiști ar putea fi capabili să estimeze momentul morții cu o mai mare precizie bazându-se pe acest criteriu.

Un studiu realizat de cercetători canadieni și britanici a demonstrat că selecția naturală este încă activă.

Recent, o echipă de savanți a descoperit în organismul omenesc molecule care ar putea avea un impact major asupra memoriei umane pe viitor.

O echipă de cercetători italieni de la Universitatea Bologna a descoperit activitatea antitumorală a genei „mutant” MTND1, capabilă să blocheze formarea anormală a vaselor sanguine în tumorile maligne.

Gala decernării premiilor Nobel pe anul 2011 a debutat astăzi, 3 octombrie, prin acordarea premiului Nobel pentru medicină, care, în acest an, este împărțit de trei savanți, ale căror nume au fost recent anunțate de Comitetul Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm.

Potrivit studiului realizat de o echipă internațională de neurocercetători, memoria spațială funcționează ca un GPS.

Potrivit cercetătorilor australieni, adolescenţii care se culcă târziu sunt mai expuşi riscului de creştere în greutate decât cei care se odihnesc sănătos. Studiul, pe lângă cele efectuate anterior, care indicau că lipsa de odihnă poate cauza supraponderabilitate sau obezitate, arată şi că orele la care se efectuează somnul au cel puţin aceeaşi importanţă.

Funcția pe care uterul o are la mamifere a apărut în urma ultiplicării anumitor transpozoni, părți de material genetic „săltărețe”, care se înmulțesc în genom aproape ca niște paraziți.

Ironic, în curând, timpul petrecut cu ochii în monitorul computerului, sau în ecranul telefonului mobil, ar putea contribui la ameliorarea vederii, potrivit dezvoltatorilor unei noi aplicații virtuale. Aceștia susțin că produsul lor poate reduce simțitor nevoia de a purta ochelari pentru citit în cazul celor care o au deja, precum și să amâne momentul când toți ceilalți vor avea nevoie de o pereche.