Îmbătrânirea nu afectează doar aspectul nostru exterior, ci și felul în care celulele din corp își fac treaba. Un proces celular esențial, numit autofagie mediată de chaperone (un mecanism de reciclare internă a celulei), devine tot mai leneș pe măsură ce trec anii. Cercetări recente realizate pe șoareci sugerează că reactivarea acestui sistem ar putea reduce fibroza — o acumulare de țesut cicatricial care afectează organe precum plămânii sau ficatul — și ar putea ajuta la repararea țesuturilor afectate.
Echipa condusă de dr. Ana Maria Cuervo de la Albert Einstein College of Medicine a descoperit că, odată cu înaintarea în vârstă, celulele pierd din eficiența acestui sistem de reciclare. Atunci când autofagia nu mai funcționează cum trebuie, celulele încep să se comporte ca niște „zombi”: nu mai se divid, nu mai contribuie la regenerare, dar nici nu mor complet. Aceste celule senescente pot trimite semnale care, pe termen scurt, ajută la vindecare, dar dacă persistă prea mult, mențin inflamația și favorizează apariția fibrozei.
În studiile pe șoareci, cercetătorii au comparat celule tinere cu cele bătrâne și au observat că cele din urmă nu mai pot activa eficient acest proces de reciclare atunci când sunt stresate sau afectate. Mai mult, dacă această autofagie era blocată și la celulele tinere, ele începeau să semene cu cele îmbătrânite, acumulând proteine și substanțe dăunătoare.
S-a testat apoi un compus numit CA77.1, care are rolul de a reporni această autofagie în organismul șoarecilor vârstnici sau bolnavi de fibroză pulmonară. Rezultatele au fost promițătoare: după câteva luni de tratament, semnele de îmbătrânire celulară s-au redus, iar țesuturile afectate de fibroză au început să se repare mai bine. Într-un model de lezare a plămânului, tratamentul a scăzut aproape la jumătate gradul de fibroză, un rezultat impresionant pentru o boală atât de dificil de tratat.
Chiar dacă aceste descoperiri se află încă la început și au fost obținute în principal pe animale, oamenii de știință au analizat și țesuturi umane din plămâni afectați de fibroză și au găsit semne ale aceluiași mecanism disfuncțional. Asta înseamnă că, pe viitor, astfel de terapii ar putea fi adaptate și pentru oameni, oferind speranță celor care suferă de boli greu de tratat și legate de vârstă.
Deși mai este mult de lucru până când vom avea un medicament disponibil pentru public, aceste rezultate ne arată că uneori, cheia tinereții și a sănătății nu stă doar în gene, ci și în felul în care celulele noastre știu să facă curățenie. Poate că, într-o zi, vom putea prelungi nu doar viața, ci și calitatea ei, intervenind direct în procesele celulare care ne mențin tineri pe dinăuntru.
Sursa: Inside Precision Medicine
Leave a Reply