PĂMÂNT

Sub capacul metalic ruginit din imaginea de mai sus se află cea mai adâncă groapă din lume, săpată vreodată de om. Oamenii de știință sovietici care au produs-o au început să foreze în 1970 și nu s-au oprit vreme de 24 de ani, dorind să ajungă mai adânc decât oricine în crusta planetei.

Biochimistul Pierre Calleja din Libourne, Franța, este specializat în microbiologie de peste 20 de ani. În acest interval, el și-a aplecat atenția asupra microalgelor, pe care le folosește pentru realizarea unor tipuri unice de lămpi stradale capabile să reducă foarte eficient emisiile de dioxid de carbon din atmosferă.

În cinci ani, un mamut lânos are mari șanse să fie clonat, potrivit cercetătorului rus Semyon Grigoriev, director al muzeului de istorie naturală din Republica Sakha și partener al unei echipe de savanți de la Universitatea Kinki, din Japonia, care a contribuit la recuperarea materialului genetic al uriașului mamifer preistoric.

Fenomenul încălzirii globale duce la topirea gheţurilor atât de necesare supravieţuirii puilor de focă de Groenlanda, Pagophilus groenlandicus – fără porţiuni groase de gheaţă, puii se îneacă sau sunt zdrobiţi de bucăţile de gheaţă plutitoare.