PĂMÂNT

Marea Explozie a Vieții din Cambrian este și, cu siguranță, va rămâne pentru multă vreme un mister. Petrecută acum peste 500 de milioane de ani, acea veritabilă revoluție a vieții din oceanele și mările lumii preistorice a vrut parcă să aducă la lumină toate formele posibile pe care le poate lua un organism viu.

Curenții oceanici puternici de sub ghețarul Pine Island, aflat în partea de vest a Antarcticii, erodează gheața accelerând topirea întregului ghețar, potrivit unui studiu apărut în revista Nature Geoscience. În 15 ani, topirea calotei glaciare a crescut cu 50%, fapt ce nu poate fi explicat de creșterea ușoară a temperaturii  în perioada respectivă.

Deși dioxidul de carbon rămâne principalul responsabil de schimbările climatice, nici celelalte gaze de seră nu contribuie într-o măsură mai mică la această problemă. Un nou studiu realizat de cercetătorii Agenţiei Federale Americane de Administrare Atmosferică şi a Oceanelor (NOAA) indică faptul că reducerea celorlalte gaze de seră ar putea încetini schimbările climatice preconizate în viitor.

O echipă internațională de cercetători aflată sub coordonare britanică,  va fora, cel târziu în 2018, prin stratul solid de crustă al Terrei, recoltând pentru prima oară în istorie mostre din mantaua planetei. Scopul oamenilor de știință este să obțină astfel informații vitale despre originile lumii noastre.

Nu, nu este vorba despre o știre cu iz polițist deși misterul este unul similar. Este vorba despre una dintre cele mai enigmatice fosile descoperite vreodată, o fosilă botezată „Jefuitorului de Morminte”, după modul în care animalul în cauză își săpa adăposturi subterane, fosilă pe care cercetătorii au privit-o 121 de ani fără a putea să o încadreze într-un grup animal.

Anul trecut, când cercetătorii au monitorizat zona cu pricina, niciun semn nu arată formarea celui considerat cel mai mare iceberg observat vreodată. În mai puțin de 12 luni, un uriaș rift, cu o lungime de circa 31 de kilometri, a apărut pe neașteptate, anunțând uriașa ruptură ce este pe cale să se producă.

Evident că niciun vânător din specia Homo Sapiens nu și-a pus vreodată o astfel de problemă. Și cum ar fi putut să se întrebe cum poate ucide un Triceratops atâta vreme cât speciile în cauza sunt separate de o extincție majoră și nu mai puțin de 65 de milioane de ani de evoluție? Și totuși, există un cercetător care a ținut să afle cum un veritabil tanc viu putea fi ucis, nu de oameni, ci de prădătorul alfa din Jurassicul Târziu.

Paleontologii de la Institutul Smithsonian au anunțat descoperirea unei noi specii de dinozaur, cu dentiție proeminentă și de statura unui câine mare, pe nume Daemonosaurus chauliodus, cel despre care cred că ar putea face legătura între dinozaurii prădători din Argentina și Brazilia de astăzi și mai târziile specii teropode, cum ar fi Tyrannosaurus rex.