A privi Soarele direct este periculos — cu excepția cazului în care o faci prin ochii unei nave spațiale special concepute pentru acest scop. Aceasta este tocmai misiunea Solar Orbiter, o sondă europeană care a realizat recent o performanță fără precedent: a dezvăluit primele imagini realizate vreodată ale polului sud al stelei noastre. O regiune care, până acum, a rămas invizibilă pentru omenire. Iar ceea ce a descoperit acolo ar putea transforma înțelegerea noastră asupra climatului spațial — și asupra propriului nostru viitor tehnologic.
Lansat în 2020 de Agenția Spațială Europeană (ESA) în colaborare cu NASA, Solar Orbiter și-a modificat treptat orbita pentru a ieși din planul ecuatorial al Soarelui. Este o realizare tehnică în sine: majoritatea planetelor, inclusiv Pământul, gravitează în jurul Soarelui într-un plan relativ plat numit ecliptică. Pentru a observa polii, trebuie să te ridici la înălțime. Pe 23 martie 2025, după mai multe asistențe gravitaționale din partea lui Venus, sonda a atins o înclinație de 17°, ceea ce i-a permis să „privească sub” Soare. Și ceea ce a văzut este surprinzător.
Noile imagini dezvăluite pe 11 iunie sunt un amestec uimitor de culori, capturate la diferite lungimi de undă vizibile și ultraviolete. Datorită mai multor instrumente la bord — printre care Polarimetric and Helioseismic Imager (PHI) — Solar Orbiter a putut realiza o hartă magnetică a polului sud solar. Iar rezultatele sunt uimitoare. Spre deosebire de magneții tereștrii, polul sud al Soarelui nu prezintă o polaritate omogenă. Există atât zone de polaritate nordică, cât și sudică, ca și cum câmpul magnetic s-ar rupe, s-ar inversa și s-ar recompune. O adevărată „criză magnetică” este în curs de desfășurare.
Potrivit oamenilor de știință de la ESA, aceste perturbări sunt semne prevestitoare ale unui fenomen bine cunoscut astronomilor: inversarea câmpului magnetic solar, care are loc aproximativ o dată la 11 ani. Este vorba despre nucleul ciclului solar, o alternanță între activitate maximă și minimă. În timpul acestor faze de maxim solar, precum cea prin care trecem în prezent, Soarele devine mai agitat: erupții solare, furtuni magnetice, ejecții de masă coronală. Toate aceste fenomene pot perturba sateliții, GPS-urile și chiar rețelele electrice de pe Pământ. Inversiunea marchează apogeul acestei activități. Apoi, Soarele intră într-o fază mai calmă, numită minim solar, până la următorul ciclu.
Înțelegerea a ceea ce se întâmplă la polii Soarelui este cheia pentru a anticipa și modela comportamentul său global. Vântul solar — acest flux de particule încărcate care se scurge permanent din Soare — își are originea în mare parte în aceste regiuni polare. Acesta alimentează aurorele boreale, dar și furtunile geomagnetice care amenință tehnologiile noastre. Prin studierea panourilor de plasmă, a fluxurilor de particule și a anomaliilor magnetice din aceste regiuni încă puțin cunoscute, oamenii de știință speră să poată prevedea mai bine vremea spațială, o miză strategică în lumea noastră ultraconectată.
Misiunea Solar Orbiter abia a început. Până în decembrie 2026, sonda va atinge o înclinație de 24°, apoi de 33° în 2029. Acest lucru va permite captarea unor imagini și mai directe și mai detaliate ale polilor solari. Fiecare survol va aduce date noi, alimentând modelele climatice spațiale, dar și teoriile despre funcționarea profundă a stelei noastre. După cum a declarat Daniel Müller, om de știință al proiectului la ESA: „Este doar prima etapă a ascensiunii Solar Orbiter către paradis.”
Cu aceste prime imagini ale polului sudic solar, ESA a deschis o nouă eră în studiul Soarelui. Ceea ce era odată un teritoriu invizibil, aproape mitic pentru astronomi, devine treptat un laborator natural în aer liber, accesibil științei. Și chiar dacă Soarele păstrează încă multe secrete, nu va mai putea ascunde mult timp dinamica complexă a polilor săi. Datorită Solar Orbiter, steaua noastră începe să se dezvăluie într-o lumină nouă — și este doar o chestiune de timp până când vom înțelege pe deplin mecanismele sale celeste.
Poll: Care este impactul inversiunii câmpului magnetic solar asupra tehnologiilor terestre?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply