Astrofizică

Deși nu par cine știe ce priviți de la exterior, unii asteroizi ascund în interiorul lor un minereu extrem de valoros pentru pământeni – platina. Rar întâlnit pe planeta noastră, acest metal este atât de prețios încât 1.000 de centimetri cubi (adică 0,001 metri cubi) valorează aproape un milion de dolari. Iar asteroizii conțin în general volume mult mai mari din acest material.

Universitatea din Maryland, SUA, găzduiește nici mai mult nici mai puțin decât versiunea unui model artificial al Big Bang-ului. Ei bine, un model al urmărilor sale, de fapt.

Un studiu al astrofizicienilor Universităţii Stanford asupra aşa-numitelor planete „hoinar” relevă existenţa a nu mai puţin de 100.000 de astfel de obiecte cosmice în galaxia noastră.

Ultimele descoperiri ale sondei  NASA LRO, publicate în revista Nature, indică faptul că până la 22% din suprafaţa craterului Shackelton, aflat în apropierea Polului Sud al Lunii, este acoperită de apă îngheţată. Deşi procentul pare unul impresionant,  cantitativ apa reprezintă doar 378 de litri într-un crater lat de 20km şi adânc de 3,2 km.

Pentru a măsura distanțele în Univers, oamenii de știință se folosesc de surse de lumină etalon. De exemplu, supernovele de tip Ia au o luminozitate absolută cunoscută. Dacă măsurăm luminozitatea lor, aici, pe Terra, putem să determinăm distanța dintre noi și respectiva supernovă. Asta se știe. Dar care este mecanismul astrofizic din spatele acestor supernove?

În ultimele câteva zile s-au înregistrat pe Soare trei explozii (erupții de masă coronală) care i-au determinat pe cercetătorii guvernului SUA să atenționeze utilizatorii sateliților și ai echipamentelor electrice și de telecomunicații privitor la eventuale întreruperi de funcționare ale acestora în următoarea perioadă.