Marte

La câteva luni de zile după defectarea vehiculului marțian Spirit, „geamănul” său încă funcțional Opportunity se apropie de marginea unui crater de mari dimensiuni, unde probabil își va desfășura ultima serie de explorări.

O analiză rapidă a rocilor marțiene se poate realiza fără a se apela la instrumentele sofisticate de la bordul roverului Curiosity. Este suficientă studierea  atentă a imaginilor obținute cu ajutorul MastCam

Europa doreşte continuarea misiunilor marţiene ExoMars, programate pentru 2016 şi 2018, după ce statele membre ESA (Agenţia Spaţială Europeană) şi-au reiterat intenţiile în acest sens la întâlnirea desfăşurată ieri în capitala Franţei.

Tocmai s-a terminat mult așteptata conferință a NASA care a avut drept temă ultimele rezultate științifice ale roverului Curiosity. Deși foarte interesante, ele au fost lipsite de senzaționalul clamat de un cercetător al NASA în urmă cu mai bine de zece zile.

Mulți biologi sunt de părere că microbi marțieni ar putea trăi sub straturile de gheață de la polii planetei roșii sau chiar în bălțile cu apă extrem de sărată care s-ar afla în subsolul lui Marte, dar nu și-au putut da seama încă ce ar putea consuma ele.

Mars Express, prima sondă trimisă vreodată de Agenția Spațială Europeană (ESA) înspre Marte, a transmis la bază dovezi concludente ale faptului că planeta roșie a găzduit cândva un enorm ocean în regiunea nordică. Radarul sondei a detectat sedimente reminiscente tipice unui fund oceanic în limitele unor granițe cărora li s-a atribuit și în trecut un posibil statut de țărmuri.