Marte

Încă din 1976, de la amartizarea sondei Viking 1, cercetătorii caută pe Marte prezenţa moleculelor complexe de carbon, care să constituie o dovadă a vieţii pe Planeta Roşie. Deşi au fost găsite mostre de pietre marţiene care conţin semnături de carbon, potrivit unui nou studiu, acestea nu sunt urme ale vieţii extraterestre.

Prima cometă descoperită în acest an, C/2013 A1, va trece, probabil, la o distanță de numai 37.000 de kilometri de suprafața lui Marte spre finele lui 2014. Totuși, dat fiind faptul că orbita obiectului nu este cunoscută precis, există șanse mari ca acesta să intre în coliziune cu Planeta Roșie. Dacă se va întâmpla așa, impactul  va fi de sute de ori mai puternic decât cel care a eradicat dinozaurii, acum 65 milioane de ani, pe Terra.

Cercetătorii NASA au descoperit, cu ajutorul radarului Shallow montat la bordul satelitului Mars Reconnaissance Orbiter, care survolează atmosfera planetei roșii, un depozit subteran de gheață uscată - dioxid de carbon înghețat - la polul sud al lui Marte.

La câteva luni de zile după defectarea vehiculului marțian Spirit, „geamănul” său încă funcțional Opportunity se apropie de marginea unui crater de mari dimensiuni, unde probabil își va desfășura ultima serie de explorări.

O analiză rapidă a rocilor marțiene se poate realiza fără a se apela la instrumentele sofisticate de la bordul roverului Curiosity. Este suficientă studierea  atentă a imaginilor obținute cu ajutorul MastCam

Europa doreşte continuarea misiunilor marţiene ExoMars, programate pentru 2016 şi 2018, după ce statele membre ESA (Agenţia Spaţială Europeană) şi-au reiterat intenţiile în acest sens la întâlnirea desfăşurată ieri în capitala Franţei.

Tocmai s-a terminat mult așteptata conferință a NASA care a avut drept temă ultimele rezultate științifice ale roverului Curiosity. Deși foarte interesante, ele au fost lipsite de senzaționalul clamat de un cercetător al NASA în urmă cu mai bine de zece zile.