SPAȚIU

Deşi cu câteva luni în urmă NASA a retras din uz navetele spaţiale, după 30 de ani de folosinţă, noul program aminteşte de începuturile erei spaţiale. Sistemul de Lansare Spaţială, cu un cost de 35 miliarde dolari, potrivit unor surse de pe lângă Casa Albă, se bazează pe o uriaşă rachetă alimentată cu combustibil lichid, asemănându-se ca aspect cu misiunile Apollo.

Nu este o știre tocmai nouă, dar se pretează spre publicare chiar și acum, în contextul anunțului NASA potrivit căruia o furtună magnetică foarte puternică este așteptată să se abată asupra Pământului în noaptea de marți spre miercuri, ca urmare a unei erupții de masă coronară solară produsă pe 16 noiembrie.

Deși programul de explorare spațială NASA rămâne concentrat pe analizarea asteroizilor din preajma Pământului, posibilitatea unei reveniri umane pe Lună nu este respinsă la rândul său; cel puțin de unele institute academice prestigioase din Europa, autoare ale lucrării intitulate „Înapoi pe Lună: Rațiuni Științifice pentru Reluarea Explorării Suprafeței Selenare”, ce va fi în curând publicată în jurnalul Planetary and Space Science.

O bilă metalică de dimensiuni apreciabile a căzut din cer pe un câmp din Namibia, determinând autoritățile statului african să sesizeze NASA și ESA.

În urmă cu 50 de ani, mai precis pe 16 martie 1963, în revista Nature era publicat articolul ”3C 273 : A Star-Like Object with Large Red-Shift” (3C273: Un obiect cu aspect stelar cu o puternică deplasare spre roșu), semnat de Maarten Schmidt. Acesta este momentul în care quasarii își fac apariția în lumea astrofizicii.  Cunoștințele noastre în ceea ce privește aceste fascinante obiecte cosmice au avansat în ultimii ani?