SPAȚIU

Instrumentul NuSTAR (Nuclear Spectroscopic Telescope Array), primul telescop cosmic care va analiza spectrul electromagnetic al razelor X de energie înaltă – între șase și 79 keV (kilo-elecronvolți) – a ajuns recent la Baza Aeriană din Vandernberg, California, unde va fi montat la bordul  vehiculului de lansare Pegasus, pentru a decola spre orbita circumterestră pe 14 martie.

Un studiu al astrofizicienilor Universităţii Stanford asupra aşa-numitelor planete „hoinar” relevă existenţa a nu mai puţin de 100.000 de astfel de obiecte cosmice în galaxia noastră.

Ar fi putut părea o întrebare la care nu vom fi aflat nicicând răspunsul. Și totuși, indicii clare despre clima marțiană vin tocmai de pe Terra, mai precis dintr-un meteorit vechi de 4 miliarde de ani care a ajuns de pe suprafața Planetei Roșii tocmai în Antarctica.

Era spațială a omenirii a început indubitabil în anii ’60. Iar dintre acești ani, 1961 poate fi catalogat drept cel mai interesant. Întâi de toate, Yuri Gagarin a făcut primii pași ai omenirii către cosmos. Apoi, în SUA, astronomul Frank Drake lansa faimoasa ecuație ce îi poartă numele.

Nu este o știre tocmai nouă, dar se pretează spre publicare chiar și acum, în contextul anunțului NASA potrivit căruia o furtună magnetică foarte puternică este așteptată să se abată asupra Pământului în noaptea de marți spre miercuri, ca urmare a unei erupții de masă coronară solară produsă pe 16 noiembrie.

Ideea nu este deloc una nouă. Ea abundă în romanele de science-fiction și chiar s-a numărat printre planurile, mai mult sau mai puțin realiste ale agențiilor spațiale americane și europene, de decenii bune. NASA pare hotărâtă însă să facă pasul decisiv, grădinile marțiene fiind cea mai accesibilă sursă de hrană pentru astronauții care vor călători pe Planeta Roșie în viitorul apropiat.

Imaginile prelevate de sonda Dawn şi prezentate ieri de NASA dezvăluie pe suprafaţa asteroidului Vesta prezenţa unuia dintre cele mai pure şi strălucitoare materiale descoperite până în prezent.