5
(3)

Fotbalul este „sportul rege” pentru simplu fapt că este cel mai popular, cel mai urmărit și cel îndrăgit sport din lume. A reușit să acapareze atenția și interesul unui număr însemnat de iubitori ai sportului prin spectaculozitate, reguli simple și un număr mic de instrumente necesare (două porți și o minge).

Text de: Conf. Univ. Dr. Paul-Claudiu Cotîrleț

Peste 250 de milioane de oameni joacă fotbal în mod regulat în peste 200 de țări diferite, conform unui sondaj publicat de FIFA (forul mondial de conducere a fotbalului). Toate acestea fac ca fotbalul să aibă un rol important în viețile multor fani, dar și în comunitățile locale/regionale/continentale.

Fotbalul este adesea și un „amplificator al diplomației”, deoarece prin intermediul acestui sport se pot îmbunătăți relațiile dintre două sau mai multe state. Să pomenim doar „Înțelegerea Balcanică” – despre care am pomenit în lucrarea: Cotîrleț Paul-Claudiu, Politică, fotbal și diplomație în Peninsula Balcanică 1896-1933, Editura Magic Print, Onești, 2018. Dar pot exista și cazuri nedorite, când se ajunge la conflict în urma unei dispute fotbalistice încrâncenate. În 13 mai 1990, la meciul dintre Dinamo Zagreb și Steaua Roșie Belgrad s-a ajuns la escaladarea conflictului etnic din Iugoslavia. Iar în 1969, în 14-18 iunie, s-a declanșat „Războiul Fotbalului”, între armatele haitiene și cele din El Salvador.

Cupa Mondială de Fotbal (FIFA World Cup) este cel mai important eveniment sportiv din lume și este organizat la fiecare patru ani. Această competiție reușește să capteze atenția a miliarde de oameni din toate categoriile sociale și întruchipează mândria națională, oferind în același timp o platformă pentru țările care nu numai că își arată talentul fotbalistic, ci și cultura, istoria lor și pasiunea pentru joc.

Cupa Mondială de Fotbal reunește oamenii și distruge barierele culturale, rasismul și inegalitatea socială, creând în același timp un sentiment de unitate între diferite țări. Cea mai recentă ediția a Cupei Mondiale, ce a avut loc în Qatar, a arătat încă o dată că dragostea pentru fotbal este tot ceea ce contează.

Cupa Mondială de Fotbal are un impact economic semnificativ, atât pentru țara gazdă, cât și pentru economia globală. În timpul turneului, țara gazdă se confruntă cu o creștere a turismului, deoarece milioane de fani călătoresc pentru a participa la jocuri, stau în hoteluri și mănâncă la restaurantele locale. Acest lucru implică o creștere a activității economice locale, cum ar fi crearea de locuri de muncă, și poate contribui la stimularea creșterii economice generale a țării.

Pe lângă beneficiile directe pentru țara gazdă, Cupa Mondială are și beneficii economice indirecte prin creșterea expunerii media, oferte de sponsorizare și vânzarea de mărfuri și suveniruri. Acești factori pot contribui la promovarea mărcii țării gazdă și la atragerea de investiții suplimentare. Cupa Mondială de Fotbal este una dintre cele mai profitabile evenimente sportive din lume, veniturile totale generate de eveniment fiind estimate la peste 14 miliarde de dolari, prin drepturi de difuzare, sponsorizări și vânzări de bilete. Mai multe argumente în favoarea organizării unei astfel de competiții puteți găsi și în articolul profesorului Andrew Zimbalist.

Statele Unite ale Americii sunt întotdeauna în „block-starturi” când vine vorba de găzduirea evenimentelor sportive majore. Motivele cele mai importante sunt și cele mai evidente: stadioanele moderne și infrastructura bună, iar acestea fac să existe un mic salt de la planificare la realitate. Și când vine vorba de Cupele Mondiale, SUA își manifestă constant dominația, nu pe teren, ci în ceea ce privește activitatea de marketing (vânzările de bilete, implicarea digitală și audiența televiziunii). Un bun exemplu este cel din 2014, atunci când, în afară de cetățenii națiunii gazdă – Brazilia, cele mai multe bilete la Cupa Mondială au fost cumpărate de americani. Deci, nu există nicio îndoială că SUA au ceea ce este necesar pentru a găzdui o Cupă Mondială de mare succes.

Găsiți aici amănunte suplimentare despre candidatura USA la găzduirea Cupei Mondiale din 2026.

După ce au pierdut în fața Qatarului în încercarea de a găzdui ediția din 2022 în circumstanțe controversate, poate ilegale, oficialii Federației SUA de Fotbal au spus că nu vor mai încerca. Dar s-a dovedit că timpul este cel mai bun vindecător, așa cum spunea și scriitorul și regizorul american Woody Allen, iar Statele Unite ale Americii vor găzdui pentru a doua oară Cupa Mondială de Fotbal, în vara anului 2026. Dacă în 1994, aceștia au optat pentru o candidatură solitară, de data aceasta și-au depus dosarul de organizare în formulă extinsă, alături de Mexic și Canada.

Stadionul – un simbol al întrecerii

Editorii Enciclopediei Britannica ne prezintă stadionul ca fiind „o incintă care combină spațiul larg destinat jocurilor atletice și altor expoziții cu capacitatea mare de locuri pentru spectatori”. Tot din această enciclopedie universală aflăm că numele derivă de la unitatea de măsură grecească intitulată „stade”, ce semnifică distanța parcursă în cursele originale grecești – aproximativ 180 de metri. Cursa de alergare din timpul Jocurilor Olimpice Antice organizate la Olimpia cuprindea exact mărimea unui stadion, iar cuvântul a fost transferat de la unitatea de măsură la cursa propriu-zisă, iar apoi la locul unde se desfășura cursa.

Primele stadioane grecești erau lungi și înguste, în formă de U sau de potcoavă, iar acest design a fost preluat și îmbunătățit de romani. Două tipuri de stadioane romane au prins contur: circul și amfiteatrul. Dacă circul se asemăna ca formă cu cel grecesc, amfiteatrul avea un plan oval sau rotund și era complet închis. Amfiteatrul a fost proiectat pentru a oferi o capacitate maximă de locuri și o facilitate vizuală optimă pentru spectatori.

Stadioanele moderne au păstrat cele două forme romane, dar au oferit și alte opțiuni în funcție de varietatea de utilizări pentru care au fost construite. Unele sunt dreptunghiulare cu colțuri curbate, în timp ce altele sunt eliptice sau în formă de U.

Construirea de stadioane mari în secolul al XX-lea a fost mult facilitată de dezvoltarea domeniului construcțiilor (în special odată cu folosirea betonului armat). Acest material a făcut posibilă construirea de noi modele arhitecturale inovative, care anterior ar fi fost imposibil de realizat. Fotbalul american a inspirat un nou tip de design de stadion, bolul eliptic, folosit pentru prima dată la Yale Bowl de la New Haven, Connecticut, în 1914, și repetat pe alte câteva stadioane, inclusiv pe Rose Bowl și Michigan Stadium. Deoarece bolul este complet nepotrivit celuilalt sport american principal, baseball, un alt tip de stadion american a evoluat special pentru baseball cu scopul de a furniza o capacitate maximă de locuri acoperite în vederea protejării spectatorilor de lumina soarelui.

În Statele Unite ale Americii (dar nu numai aici), în ultimele decade, a avut loc o dezvoltare accelerată a construirii de stadioane în toate orașele importante ale țării. Construirea unui stadion poate aduce câștiguri economice, o activitate socială efeverscentă în comunitatea locală și în cea regională, dar și posibilitatea de a deveni „major league city”/„oraș de primă ligă”. Un „major league city” este o zonă metropolitană care găzduiește o franciză sportivă de primă ligă (fie că vorbim de soccer/fotbalul european, fotbal american, basseball sau hochei). Acest lucru ar putea aduce turiști, vedete importante ale sportului și atenția presei de la nivel național și ar putea valida valoarea generală a comunității.

În ultimii 40 de ani, în Statele Unite ale Americii, a existat un „boom” în dezvoltarea stadioanelor datorită beneficiilor economice și a ideii de a deveni un oraș din „major league”. Acest „boom” al construcțiilor este demonstrat și prin statisticile puse la dispoziție de Siegried și Zimbalist în lucrarea „The Economics of Sports Facilities and Their Communities” ce a apărut în anul 2000 în revista Journal of Economic Perspectives: între 1990 și 1998, 46 de stadioane din „major leagues” au fost construite sau renovate. O și mai mare implicare a oficialităților din SUA a existat în perioada 2018-2023, atunci când au fost ridicate și reconfigurate un număr impresionant de centre sportive: 121.

Impactul economic al construcției de stadioane sportive este unul atractiv pentru comunitate, dar și pentru guvern. Conform lui Noll (Sports, Jobs and Taxes: Are New Stadiums Worth the Cost?) există patru motive pentru care construcția stadioanelor îmbunătățește economiile locale: 1. Locuri de muncă suplimentare în construcții; 2. Creșterea numărului de angajări, care generează noi sume de bani cheltuite în comunitate;  3. Atragerea de noi turiști și de noi companii în oraș;   4. „Efectul multiplicator” – cresc veniturile, cresc cheltuielile.

Impactul social al construirii de stadioane sportive atinge compoziția rasială și migrația persoanelor din alte orașe, datorată schimbărilor de la nivel socio-economic. Blaeser (Do professional sports fuel gentrification?) consideră că gentrificarea începe de obicei atunci când „orașele mai vechi sunt revitalizate de către persoane din afară, încurajând noii rezidenți să trăiască într-un cadru împrospătat și mai scump, alungând rezidenții actuali din comunitățile lor”.

O tendință actuală este ca în orașele locuite de obicei de oameni de culoare să existe o reîmprospătate cu rezidenți caucazieni, ce îi alungă pe locuitorii inițiali din comunitățile lor. Astfel, putem observa că gentrificarea nu duce doar la revitalizarea unui cartier, ci poate avea și un impact negativ, cum ar fi strămutarea.

Cupa Mondială de Fotbal din 1994

Reprezentanții federației de fotbal din SUA și-au dorit cu ardoare organizarea unei Cupe Mondiale de Fotbal încă la de finalul anilor ‘70, ai secolului trecut. Din cauza retragerii Columbiei de la organizarea Cupei Mondiale din 1986, se eliberase un loc ce trebuia umplut de o țară din America de Nord, Centrală sau de Sud (conform algoritmilor de calcul impuși de organizația internațională – FIFA). A fost încropit un dosar de candidatură ce nu oferea mari garanții.

Oferta federației americane de fotbal s-a dovedit a fi un fiasco, iar amenințările și plângerile oficiale împotriva FIFA au făcut ca șansele de reușită în viitor să scadă vertiginos. Din fericire acest lucru nu s-a întâmplat câțiva ani mai târziu, atunci când dorința FIFA de a câștiga și alte ținuturi aride din punct de vedere fotbalistic a venit în întâmpinarea dorinței forului fotbalistic american, care acum pregătise un dosar format din 381 de pagini. Multitudinea de documente federale ce conțineau garanții guvernamentale de finanțare a competiției, dar și anumite facilități diplomatice, precum oferirea de vize reprezentanților unor state ostile SUA, au netezit drumul către reușită a americanilor.

Pe 3 martie 1988 s-a luat decizia de reprogramare a ședinței FIFA de atribuire a organizării Cupei Mondiale din 1994 din data de 30 iunie pe 4 iulie. Astfel, era evident că toate zarurile erau aruncate! De Ziua Națională, SUA a reușit să obțină 10 voturi, câștigând în fața Marocului și Braziliei, chiar dacă aveau cel mai mic număr de voturi din istoria alegerilor FIFA.

Odată selectată țara organizatoare, s-a dat startul candidaturilor orașelor gazdă a meciurilor. Și-au depus intenția orașe importante ca: Atlanta, Las Vegas, Miami, Philadelphia, Seattle, Tampa, dar și comunități mai mici precum: Oregon, Connecticut, Annapolis. S-a luat decizia de alegere a unui număr de nouă stadioane din tot atâtea orașe de pe tot cuprinsul Statelor Unite ale Americii, ce trebuiau să aibă o capacitate minimă de 57.000 de locuri. Astfel, au fost selectate: Standford Stadium din San Francisco, Pontiac Silverdome din Detroit, Giants Stadium din East Rutherford – New Jersey, Cottow Bowl din Dallas, Soldier Field din Chicago, Citrus Bowl din Orlando, Foxboro Stadium din Foxborough – Massachusetts, Robert F.Kennedy Memorial Stadium din Washington D.C. și nu în ultimul rând: Rose Bowl Stadium din Pasadena – California. Toate stadioanele enumerate aparțineau unor echipe profesioniste de fotbal american sau baseball și necesitau modificări substanțiale pentru a se încadra în cerințele impuse de FIFA.

Rose Bowl Stadium este localizat în Pasadena, la aproximativ 16 kilometri nord-est de centrul metropolei Los Angeles. Construcția complexului sportiv a debutat în februarie 1922 și s-a încheiat 8 luni mai târziu. Forma aleasă a fost cea de potcoavă, dar la una dintre extinderi (cea din 1928) s-a luat decizia de închidere ermetică a tribunelor de jur împrejurul terenului. Capacitatea tribunelor era la început de 57.000 de locuri și a crescut gradual până a ajuns la un record de 106.869 de spectatori la un meci de fotbal american din vara anului 1973. În prezent poate adăposti puțin peste 92.500 de persoane.

Sursă foto:       https://twitter.com/LAFC/status/589783500384927744

De ce a fost ales acest stadion pentru a găzdui finala Cupei Mondiale din 1994?

În primul rând, pentru faptul că era cea mai mare construcție sportivă de pe tot cuprinsul Statelor Unite.

Al doilea argument constă în faptul că era în proximitatea unuia dintre cele mai aglomerate centre urbane din SUA – Los Angeles. Comunitatea hispanică din acest oraș era una numeroasă, iar cunoștințele acestora privind fotbalul erau net superioare oricărei populații din orice alt oraș american. Tradiția și experiența acestora în organizarea unor întreceri sportive internaționale a contat în alegerea acestui stadion (exemplu: Olimpiada de Vară din 1984).

Turneul din 1994 a zdrobit toate recordurile Cupei Mondiale privind audiența atât la TV, cât și la fața locului. O participare totală de 3.587.538 și o medie de prezență per meci de 68.991 de spectatori au făcut ca ambele recorduri să fie greu de doborât, fiind încă valabile și în prezent. Acest lucru este și mai impresionant dacă țineți cont de faptul că turneul din 1994 a fost format din 24 de echipe, iar la toate edițiile care au urmat au fost prezente 32 de reprezentative. O altă premieră s-a consemnat cu ocazia meciului SUA-Elveția ce a avut loc la Detroit, pe Pontiac Silverdome Stadium, fiind primul meci din cadrul Cupei Mondiale care a avut loc într-un stadion închis.

Ediția din 1994 a fost pentru organizatori un moment prielnic pentru a dovedi supremația americană din punct de vedere al dragostei pentru sport. Chiar dacă la începutul turneului final nici 10% din cei interesați de mișcarea sportivă din SUA nu știau în totalitate regulile unui meci de fotbal, s-a ajuns la un număr însemnat de privitori a unui sport „ciudat”, așa cum a fost denumit fotbalul de către autohtoni. Capacitatea sporită a stadioanelor, și în special a stadionului Rose Bowl, a facilitat obținerea recordurilor menționate. Rose Bowl este singurul stadion din cele nouă ce a găzduit meciuri în cadrul Cupei Mondiale din 1994 și încă există în forma inițială. Există șanse considerabile ca acesta să rămână un reper istoric însemnat pentru cultura fotbalistică, având în vedere faptul că este recunoscut ca un simbol al ingineriei civile din California și este protejat de legislația americană.

Cupa Mondială din 2026

În 1988, oficialii americani au promis că până la începutul Cupei Mondiale din 1994 fotbalul autohton va face trecerea de la amatorism la profesionalism, iar până la acea dată va fi operațională o ligă profesionistă de fotbal. S-au ținut de cuvânt, dar nivelul fotbalului nu a fost unul ridicat. A fost nevoie de timp, investiții și implicare pentru a se ajunge la rezultate. În prezent, există o ligă de fotbal competitivă ce a reușit să atragă fotbaliști importanți nu doar prin intermediul salariilor ci și printr-o organizare eficientă. Astfel, au apărut jucători emblematici precum: David Beckham, Zlatan Ibrahimovic, Thierry Henry, iar de curând Lionel Messi și Sergio Busquets.

Odată ce liga profesionistă de fotbal a devenit una de succes, au apărut și rezultatele la nivelul echipei reprezentative. Calificările la Cupa Mondială de fotbal au devenit o obișnuință, iar cu o singură excepție (ediția din 1998) s-a reușit chiar trecerea de prima fază a grupelor. Victoria împotriva Portugaliei (2002) sau rezultatele de egalitate obținute în meciurile cu echipe de temut precum Italia sau Anglia (chiar în două rânduri) au făcut ca despre fotbalul american să se vorbească la superlativ.

Toate acestea au dus la nevoia organizării unei noi ediții a Cupei Mondiale. Astfel, s-a decis depunerea unei candidaturi comune pentru găzduirea Cupei Mondiale din 2026, alături de Canada și Mexic. Adversar a fost, la fel ca în 1988, Marocul. Și de această dată, dosarul depus de reprezentanții SUA s-a clasat pe primul loc reușind să convingă 134 de state membre să le dea votul.

Va fi pentru prima dată când o competiție mondială de fotbal se va desfășura în trei state! Mexicul va fi primul stat care va găzdui trei ediții ale Cupei Mondiale la Fotbal, după ce a făcut acest lucru și în 1970 și 1986. Principalele motive pentru care candidatura comună a fost cea mai votată au fost: existența infrastructurii fotbalistice, bogata infrastructura hotelieră și eficiența transportului public.

Pe 16 iunie 2022, FIFA a anunțat cele 16 orașe unde se vor disputa meciuri în cadrul Cupei Mondiale din 2026. 11 dintre acestea au fost selectate din Statele Unite ale Americii (Atlanta, Boston, Dallas, Houston, Kansas City, Miami, New Jersey, Philadelphia, San Francisco, Seattle), trei din Mexic (Guadalajara, Mexico City, Monterrey) și două din Canada (Toronto și Vancouver). Vedem și de această dată că repartiția s-a realizat ținând cont de factorul geografic, aproximativ fiecare zonă fiind reprezentată de un oraș. Un alt factor important în alegerea stadioanelor unde se vor desfășura meciurile din cadrul Cupei Mondiale a fost tehnologizarea și confortul spectatorilor.

Astfel, o alegere naturală a fost stadionul Mercedes Benz din Atlanta, care are o arhitectură a acoperișului unică în lume, formată din opt panouri translucide, triunghiulare. Fiecare dintre cele opt panouri funcționează pe două șine drepte, una fiind responsabilă de deplasarea panoului, iar cealaltă de stabilizarea acestuia. Deschiderea circulară a acoperișului creează iluzia aripilor unei păsări extinse și este inspirată de Panteonul Roman. Sub acoperiș se află „Halo”, o placă video în formă de inel, de 18 x 335 m, în jurul marginii sale. Acoperind o suprafață totală de 5.793 m2, a fost descris de producătorul Daktronics ca fiind „de trei ori mai mare decât cea mai mare placă de afișare unică actuală din NFL”, instalată la EverBank Field din Jacksonville. Daktronics a instalat, de asemenea, peste 1900 de metri pătrați de alte plăci LED, inclusiv plăci de publicitate la nivel de teren pentru jocurile de fotbal.

Sursă foto: https://tfcstadiums.com/10-facts-about-mercedes-benz-stadium/          

O altă alegere inspirată a fost stadionul Arrowhead din Kansas City, statul Missouri. Stadionul a fost construit în perioada 1968-1972, fiind renovat și extins de mai multe ori de-a lungul timpului. Principala atractivitate arhitecturală constă în dispunerea tribunelor într-o formă unitară astfel încât să ajute la propagarea sunetului. Deși vorbim de o capacitate maximă de 76.416 de spectatori, sunetul creat din tribune devine unul asurzitor. Configurația tribunelor ajută la crearea unei atmosfere electrizante, ceea ce face ca acest stadion să dețină recordul mondial în privința sunetului emis din tribune – 142,2 decibeli!

Dar unde se va desfășura finala Campionatului Mondial de fotbal din anul 2026 și care au fost argumentele pentru această decizie?

Pe 4 februarie 2024, FIFA a anunțat că viitoarea ediție a Cupei Mondiale va debuta pe Estadio Azteca pe 11 iunie 2026, iar finala va avea loc pe MetLife Stadium din East Rutherford, New Jearsey, pe 19 iulie 2026. Regiunea New York-New Jersey reprezintă epicentrul economiei mondiale și gazda Organizației Națiunilor Unite. Populația regiunii provine din peste 138 de țări și vorbește peste 200 de limbi, ceea ce face ca nivelul eterogenității să atingă cote remarcabile. Între valorile împărtășite de FIFA și cele izvorâte din tradiția locului există o simbioză desăvârșită. Diversitatea, individualitatea, unitatea de scop, sunt doar trei dintre valorile comune ale celor două entități.

Infrastructura regională modernă (trei aeroporturi internaționale majore; sute de camere de hotel; o rețea extinsă de transport public), piața mass-mediei de top, cultura nebună pentru sport sunt alte motive care fac ca alegerea New York-New Jersey să fie una potrivită pentru a găzdui o finală mondială. La toate acestea se adaugă veriga forte intitulată: MetLife Stadium.

Cel mai scump stadion construit vreodată în Statele Unite ale Americii (1,6 miliarde de dolari) a fost inaugurat în 2010 și a avut rolul de a înlocui mult mai celebru Giants Stadium, casa celor de la New York Giants și New York Jets (echipe de club din fotbalul american). Capacitatea maximă actuală pentru un eveniment sportiv este de 82.500 de locuri. Recordul de participanți a fost stabilit pe 1 august 2012, atunci când peste 93.000 de oameni au venit pentru a celebra un eveniment religios.

Dar nu capacitatea a fost principalul atu în alegerea acestui stadion pentru găzduirea finalei, ci faptul că MetLife este un stadion dedicat unui viitor durabil și bunăstării mediului înconjurător a comunităților din New York și New Jersey. Stadionul MetLife deține titlul de cel mai „verde” stadion din lume oferit de Agenția Internațională de Protecție a Mediului Înconjurător.  Încă din anul 2012, în urma unui parteneriat cu o mare companie producătoare de energie electrică, a fost instalat un inel solar pe ultimul nivel al stadionului. Inelul solar este format din 1.350 de panouri solare fotovoltaice integrate în clădire, asamblate în 47 de cadre individuale. Panourile generează aproximativ 350 KW, de aproape 25 de ori cantitatea de energie electrică necesară pentru alimentarea sistemului de afișare cu LED-uri. Excesul de putere generat poate merge în utilizarea generală a stadionului sau înapoi în rețea.

Sursă foto:       https://www.metlifestadium.com/stadium/sustainability

Este limpede faptul că Statele Unite ale Americii doresc să transmită prin organizarea finalei Cupei Mondiale de fotbal un mesaj lumii. Dacă în 1994, capacitatea stadioanelor a acaparat atenția opiniei publice și a făcut ca numeroase recorduri să fie întrecute, în 2026 stadioanele țin pasul cu vremurile. Energia verde și tehnologia sofisticată fac ca viitoarea finală a Cupei Mondială să fie una high-tech.

Stadionul MetLife a fost construit pentru a gestiona orice tehnologie disponibilă astăzi și nu numai. Fiecare articol electronic, de la cele patru panouri masive de afișare video HD de 30’x 118’ din fiecare colț al stadionului până la registrul de verificare a ieșirilor, este conectat digital. Aceasta înseamnă scanare mai rapidă a biletelor, trasee mai rapide către standuri și secvențe video HD instantanee în întreaga clădire.

Să sperăm cu toții că echipa națională de fotbal a României va ajunge să interacționeze cu aceste gadgeturi în cadrul turneului final din 2026. Acum 30 de ani, în vara anului 1994, România a ajuns în sferturile competiției mondiale din SUA. Trei meciuri a disputat selecționata țării noastre pe celebrul Rose Bowl din Pasadena, toate terminându-se cu victoria României. Istoria e ciclică, iar Campionatul Mondial de fotbal din SUA 2026 pare a fi momentul potrivit pentru noi izbânzi ale sportivilor români.

MetLife Stadium, venim!

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 5 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 3

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?