Istorie și arheologie

Un fragment de mandibulă descoperit în nord-estul Etiopiei, vechi de nu mai puțin de 2,8 milioane de ani, ar putea fi cea mai veche fosilă aparținând genului Homo, ceea ce împinge istoria umanității cu peste 500.000 de ani în urmă față de estimările de până acum.

Termenul de verigă lipsă este unul cu multe conotații, mai ales că el se referă atât la acel prezumptiv strămoș comun al primatelor și oamenilor, dar și la hominidul care a făcut tranziția către omul anatomic modern, și asta fără a mai pomeni diversele goluri din linia evolutivă a lui Homo Sapiens. Specialiștii de la Universitatea Witwatersand din Johannesburg consideră însă că sunt pe punctul de a rezolva măcar unul dintre aceste mistere.

Scrierile rămase din perioada Imperiului Roman ne descriu ospețe fastuoase, arătând că romanii știau să mănânce bine și chiar se dădeau în vânt după astfel de mese. Însă este vorba doar de masa celor bogați, circa 2% din populația Romei, în timp ce 98% din romani consumau o hrană pe care astăzi o considerăm una furajeră.

V-ați întrebat vreodată de unde vine această expresie atât de folosită azi, precum era și în urmă cu sute de ani? Cel puțin, la prima vedere, pare o formulare tipic românească, menită să descrie o călătorie pe distanțe uriașe. Nimic mai fals. Cele șapte mări și șapte țări au un înțeles cu mult mai profund decât vă imaginați.