Istorie și arheologie

Statuia ornamentală, care străjuia poarta citadelei Kunula, a fost descoperită în sud-estul Turciei, alături de o altă piesă înfăţişând o figură umană flancată de lei, simbolizând „ dominația ordinii civilizate asupra forţelor haotice ale naturii”, potrivit lui Timothy Harrison, de la Universitatea din Toronto, Canada.

Descoperirea și descifrarea unui manuscris egiptean vechi de peste 1.200 de ani, a adus în atenția cercetătorilor o imagine complet nouă a Mântuitorului. Scris în limba coptă, manuscrisul susține că Pilat din Pont a luat cina cu Iisus înainte de crucificare și explică într-un mod inedit sărutul lui Iuda.

O bucată din mandibula superioară a unui bărbat, descoperită în 1927 în Anglia, precum şi un dinte de copil, descoperit în 1964 în Italia, au fost confirmate de curând ca aparţinând celor mai vechi europeni.

O fosilă descoperită în Etiopia arată că rudele apropiate ale omului preistoric au trăit în copaci cu trei milioane de ani mai mult decât se credea.

Deși oamenii de Neanderthal – o specie umană cu creierele, musculatura și osatura mai dezvoltate decât cele ale omului modern – au dispărut cu aproape 30.000 de ani în urmă, testele genetice demonstrează că ADN-ul lor supraviețuiește și astăzi în genele tuturor reprezentanților speciei Homo sapiens sapiens care nu sunt africani, Homo neandertalensis populând vreme de sute de mii de ani teritoriile Europei și ale Asiei de azi.

Marinari preistorici navigau pe apele Mării Egee înainte ca ultima Eră Glaciară să se încheie, se arată într-un studiu al mai multor cercetători greci, studiu care va apărea în ediția din septembrie a prestigioasei publicații de specialitate, Journal of Archaeological Science.