Istorie și arheologie

O echipă de cercetători chinezi de la Institutul de Arheologie Yangzhou, condusă de Prof. Shu Jiaping, a descoperit ceea ce ar putea fi locul de veci al unuia dintre cei mai detestați monarhi din istoria Chinei, împăratul Yang Guang din dinastia Sui, anunță China Daily.

Rămășițele straniului hominid botezat Hobbitul (Homo floresiensis), descoperite în anul 2003 pe insula indoneziană Flores, au intrat din nou în atenția specialiștilor după ce o echipă japoneză a adus noi argumente cu privire la originea misterioasă a acestora, declanșând una dintre cele mai aprige dispute din lumea paleoantropologiei.

Descoperirea în Kenia a oaselor mâinii unui individ din specia Homo erectus, descoperiri extrem de rare de altfel, aduce o nouă lumină asupra modului în care mâinile noastre au evoluat de-a lungul timpului, un mister pe care paleoantropologii au încercat să îl deslușească de decenii bune.

Vânătorii-culegătorii din preistorie, cu o dietă bazată în mare parte pe carne de vânat, aveau o dantură cu mult mai sănătoasă decât oamenii de azi, cariile sau alte afecțiuni provocate de bacterii fiind aproape inexistente, se arată într-un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Adelaide, Australia.

O adevărată comoară, constând în fosile și artefacte neanderthaliene, a fost scoasă la lumină într-o peșteră din Grecia, se arată într-un studiu publicat în Journal of Human Evolution. Mai mult, este prima descoperire de acest gen din Grecia, o țară în care arheologii și-au dedicat munca, cu precădere, perioadei clasice sau celei medievale.

Rămășițele fosile ale unui individ care a trăit acum circa 40.000 – 30.000 de ani, descoperite în nordul Italiei, sunt considerate cele mai vechi urme ale unui hibrid umano-neanderthalian, se arată într-un studiu publicat în PloS ONE.

Suspectat vreme de secole că ar fi un fals medieval, Giulgiul din Torino poate fi cel care a fost folosit pentru a acoperi trupul Mântuitorului, se arată într-un volum intitulat Il Misterio de la Sindone (Misterul Giulgiului), volum semnat de profesorul Giulio Fanti, expert în măsurători mecanice și termice din cadrul Universității din Padova.

Studiind mai multe pietre de măcinat din paleolitic, mai precis de acum circa 23.000 -19.500, o echipă mixtă de paleoantropologi, chinezo-americană, a descoperit dovezi că oamenii care populau China din acele timpuri au renunțat gradual la vânătoare pentru a procesa plantele, totul pentru a supraviețui ultimei perioade glaciare, proces care a dus ulterior la apariția agriculturii.

O expediție condusă de la cercetătorii Chapurukha M. Kusimba de la Field Museum, Chicago,  și Sloan R. Williams de la Universitatea din Illinois, a scos la la lumină o monedă chineză,  veche de circa 600 de ani, pe insula keniană Manda, dovedind că o punte comercială a existat între cele două state cu mult înainte ca europenii să exploreze teritoriile africane.

Descoperirea și descifrarea unui manuscris egiptean vechi de peste 1.200 de ani, a adus în atenția cercetătorilor o imagine complet nouă a Mântuitorului. Scris în limba coptă, manuscrisul susține că Pilat din Pont a luat cina cu Iisus înainte de crucificare și explică într-un mod inedit sărutul lui Iuda.