Istorie și arheologie

Dacă până acum, rămășițele fosile din Europa preistorică arătau că femeile era cruțate în cazul conflictelor tribale, asta și pentru că ele erau privite ca potențiale mame, cel puțin în Scandinavia acelor vremuri lucrurile stăteau cu totul altfel.

Poate că nu suntem capabili să vedem fantome, așa cum ne ilustra producția hollywoodiană cu nume predestinat „Al șaselea simț”, dar este cert că strămoșul omului, atunci când a făcut primii pași în afara mediului acvatic, avea acest al șaselea simț.

Vânătorii-culegătorii din preistorie, cu o dietă bazată în mare parte pe carne de vânat, aveau o dantură cu mult mai sănătoasă decât oamenii de azi, cariile sau alte afecțiuni provocate de bacterii fiind aproape inexistente, se arată într-un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Adelaide, Australia.

Un fragment de mandibulă descoperit în nord-estul Etiopiei, vechi de nu mai puțin de 2,8 milioane de ani, ar putea fi cea mai veche fosilă aparținând genului Homo, ceea ce împinge istoria umanității cu peste 500.000 de ani în urmă față de estimările de până acum.

A aparținut, probabil, unui om din Epoca de Fier, ucis în cadrul unui ritual de sacrificare pe teritoriul de astăzi al Marii Britanii și s-ar putea număra printre cele mai vechi fragmente de creier prezervate ale lumii.

Marinari preistorici navigau pe apele Mării Egee înainte ca ultima Eră Glaciară să se încheie, se arată într-un studiu al mai multor cercetători greci, studiu care va apărea în ediția din septembrie a prestigioasei publicații de specialitate, Journal of Archaeological Science.