Istorie și arheologie

Oamenii de Neanderthal, specie umană care a trăit de acum 300.000 de ani până acum circa 24.000 de ani, au dovedit încă odată că nu au fost nici pe departe niște brute lipsite de inteligență, așa cum au fost considerați multă vreme de către oamenii de știință.

Descoperirea și descifrarea unui manuscris egiptean vechi de peste 1.200 de ani, a adus în atenția cercetătorilor o imagine complet nouă a Mântuitorului. Scris în limba coptă, manuscrisul susține că Pilat din Pont a luat cina cu Iisus înainte de crucificare și explică într-un mod inedit sărutul lui Iuda.

Pe lângă laudele aduse pentru descoperirea continentului american, lui Columb i s-a imputat o bună perioadă de timp aducerea sifilisului în Europa. Câteva studii însă l-au disculpat, susţinând că boala venerică era deja răspândită pe „bătrânul continent” înainte de 1493. Însă, un grup de cercetători a demontat toate dovezile disculpatoare, astfel că exploratorul italian redevine responsabil istoric pentru aducerea maladiei.

În urmă cu circa 500 de ani, coloniștii scandinavi au dispărut din Groelanda, fenomen misterios pus de istorici pe seama evoluției Micii Ere Glaciare. O concepție rămasă valabilă cel puțin până astăzi, pentru că istoria se poate rescrie rapid în funcție de o nouă descoperire arheologică.

După ce, în anul 2010, specialistul în genetica evoluționară, Svante Paabo, și colegii săi de la Institutul de Antropologie Evoluționară Max Planck din Leipzig, demonstrau că 1 până la 4% din ADN-ul uman are origini neanderthaliene, confirmând ipoteza conform căreia Homo Sapiens și neanderthalienii au dat naștere unor urmași hibrizi, a venit rândul cercetătorilor canadieni de la Universitatea din Montreal să afirme același lucru.