Istorie și arheologie

După ce, în anul 2010, specialistul în genetica evoluționară, Svante Paabo, și colegii săi de la Institutul de Antropologie Evoluționară Max Planck din Leipzig, demonstrau că 1 până la 4% din ADN-ul uman are origini neanderthaliene, confirmând ipoteza conform căreia Homo Sapiens și neanderthalienii au dat naștere unor urmași hibrizi, a venit rândul cercetătorilor canadieni de la Universitatea din Montreal să afirme același lucru.

Termenul de verigă lipsă este unul cu multe conotații, mai ales că el se referă atât la acel prezumptiv strămoș comun al primatelor și oamenilor, dar și la hominidul care a făcut tranziția către omul anatomic modern, și asta fără a mai pomeni diversele goluri din linia evolutivă a lui Homo Sapiens. Specialiștii de la Universitatea Witwatersand din Johannesburg consideră însă că sunt pe punctul de a rezolva măcar unul dintre aceste mistere.

Manuscrisele de la Marea Moartă au fost digitalizate pe un nou site interactiv creat de Muzeul Israeului şi Google. Imaginile de înaltă rezoluţie şi tehnologia Google permit utilizatorilor din toată lumea să exploreze în detaliu cel mai vechi manuscris biblic cunoscut.

Craniile de canide descoperite în două locaţii complet diferite, în Siberia şi Belgia, indică relaţia ancestrală de prietenie între om şi câine. Caracteristicile dinţilor şi fălcilor craniilor indică faptul că animalele fuseseră domesticite, devenind ceea ce azi este câinele de casă, Canis familiaris.

Senebkay, unul dintre primii faraoni ai dinastiei Abydos (1650 – 1600 d.H.), a fost ucis cu brutalitate într-o bătălie de acum cel puţin 3.600 de ani, se arată într-un studiu al unei echipe de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania, studiu ce a reconstituit, lovitură cu lovitură, ultimele clipe ale faraonului.