Istorie și arheologie

Autoritățile braziliene sunt în alertă după ce un trib sălbatic, descoperit recent, a dispărut fără urmă. Tribul fusese observat în acest an, iar o parte din membrii săi fuseseră fotografiați dintr-un elicopter aparținând organizației Survival International, organizație ce militează pentru apărarea drepturilor triburilor care nu au intrat încă în contact cu civilizația.

Dacă până acum, rămășițele fosile din Europa preistorică arătau că femeile era cruțate în cazul conflictelor tribale, asta și pentru că ele erau privite ca potențiale mame, cel puțin în Scandinavia acelor vremuri lucrurile stăteau cu totul altfel.

Suspectat vreme de secole că ar fi un fals medieval, Giulgiul din Torino poate fi cel care a fost folosit pentru a acoperi trupul Mântuitorului, se arată într-un volum intitulat Il Misterio de la Sindone (Misterul Giulgiului), volum semnat de profesorul Giulio Fanti, expert în măsurători mecanice și termice din cadrul Universității din Padova.

Vânătorii-culegătorii din preistorie, cu o dietă bazată în mare parte pe carne de vânat, aveau o dantură cu mult mai sănătoasă decât oamenii de azi, cariile sau alte afecțiuni provocate de bacterii fiind aproape inexistente, se arată într-un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Adelaide, Australia.

Un fragment de mandibulă descoperit în nord-estul Etiopiei, vechi de nu mai puțin de 2,8 milioane de ani, ar putea fi cea mai veche fosilă aparținând genului Homo, ceea ce împinge istoria umanității cu peste 500.000 de ani în urmă față de estimările de până acum.

Cercetătorii au emis o nouă teorie ce ar putea redefini înțelegerea istorică asupra modului în care băștinașii din Insula Paștelui au transportat emblematicele statui moai, prin care se identifică locul.

Durerile dentare, mai ales cele cauzate de carii, pot fi unele dintre cele mai severe și mai greu de suportat. Nu putem decât să ne imaginăm cum ar fi ca în cazul unui dinte afectat de cavități, un stomatolog fără experiență să intervină cu unelte de piatră. Și totuși, astfel de intervenții au avut loc.

Un studiu al cercetătorilor italieni de la Universitatea din Ferrara sugerează faptul că neanderthalienii erau capabili să creeze artă, iar un argument în acest sens este folosirea penelor ca ornamente, comportament tipic speciei umane.