Istorie și arheologie

Un fragment de mandibulă descoperit în nord-estul Etiopiei, vechi de nu mai puțin de 2,8 milioane de ani, ar putea fi cea mai veche fosilă aparținând genului Homo, ceea ce împinge istoria umanității cu peste 500.000 de ani în urmă față de estimările de până acum.

Cercetătorii au emis o nouă teorie ce ar putea redefini înțelegerea istorică asupra modului în care băștinașii din Insula Paștelui au transportat emblematicele statui moai, prin care se identifică locul.

Durerile dentare, mai ales cele cauzate de carii, pot fi unele dintre cele mai severe și mai greu de suportat. Nu putem decât să ne imaginăm cum ar fi ca în cazul unui dinte afectat de cavități, un stomatolog fără experiență să intervină cu unelte de piatră. Și totuși, astfel de intervenții au avut loc.

Un studiu al cercetătorilor italieni de la Universitatea din Ferrara sugerează faptul că neanderthalienii erau capabili să creeze artă, iar un argument în acest sens este folosirea penelor ca ornamente, comportament tipic speciei umane.

O veritabilă comoară tracică, datând din secolul al IV-lea Î.Hr., a fost scoasă la lumină de către o echipă de arheologi bulgari, echipă condusă de prof. Diana Gergova. Descoperirea a avut loc în apropiere de localitatea Sveshtari, aceeași localitate în care a mai fost identificat și mormântul regelui get Dromihete.

Poate părea ciudat ca încrucișarea lui Homo Sapiens cu membrii unei specii pe care, probabil, chiar noi am împins-o către extincție, să fi oferit avantajul decisiv pentru supraviețuirea rasei umane. Și totuși, Peter Parham, profesor de microbiologie la Royal Society din Londra, susține că oamenii nu ar fi reușit să se adapteze atât de rapid condițiilor aspre din emisfera nordică dacă nu ar fi adăugat genomului lor trăsături neanderthaliene.

O expediție condusă de la cercetătorii Chapurukha M. Kusimba de la Field Museum, Chicago,  și Sloan R. Williams de la Universitatea din Illinois, a scos la la lumină o monedă chineză,  veche de circa 600 de ani, pe insula keniană Manda, dovedind că o punte comercială a existat între cele două state cu mult înainte ca europenii să exploreze teritoriile africane.

Dacă am vorbi despre bucătăria franceză, cea mai renumită bucătărie din lume, nu am putea să o disociem de ceea ce înseamnă două dintre simbolurile sale, croissantele și cafeaua cu lapte servite la orice mic dejun și nu numai. Puțini știu însă că istoria acestor două preparate își are o cu totul altă origine decât în cultura ce a dat „coq au vin”, „bouillabasse” sau „creme brulle”. O istorie pe cât de neobișnuită pe atât de interesantă.