Istorie și arheologie

Poate părea ciudat ca încrucișarea lui Homo Sapiens cu membrii unei specii pe care, probabil, chiar noi am împins-o către extincție, să fi oferit avantajul decisiv pentru supraviețuirea rasei umane. Și totuși, Peter Parham, profesor de microbiologie la Royal Society din Londra, susține că oamenii nu ar fi reușit să se adapteze atât de rapid condițiilor aspre din emisfera nordică dacă nu ar fi adăugat genomului lor trăsături neanderthaliene.

Prima conversație verbală s-ar fi petrecut acum 1,8 – 2,5 milioane de ani, cel mai probabil având ca subiect crearea uneltelor, se arată într-un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California și publicat în revista de specialitate Nature Communication.

Dacă am vorbi despre bucătăria franceză, cea mai renumită bucătărie din lume, nu am putea să o disociem de ceea ce înseamnă două dintre simbolurile sale, croissantele și cafeaua cu lapte servite la orice mic dejun și nu numai. Puțini știu însă că istoria acestor două preparate își are o cu totul altă origine decât în cultura ce a dat „coq au vin”, „bouillabasse” sau „creme brulle”. O istorie pe cât de neobișnuită pe atât de interesantă.

Rămășițele straniului hominid botezat Hobbitul (Homo floresiensis), descoperite în anul 2003 pe insula indoneziană Flores, au intrat din nou în atenția specialiștilor după ce o echipă japoneză a adus noi argumente cu privire la originea misterioasă a acestora, declanșând una dintre cele mai aprige dispute din lumea paleoantropologiei.

O veritabilă comoară tracică, datând din secolul al IV-lea Î.Hr., a fost scoasă la lumină de către o echipă de arheologi bulgari, echipă condusă de prof. Diana Gergova. Descoperirea a avut loc în apropiere de localitatea Sveshtari, aceeași localitate în care a mai fost identificat și mormântul regelui get Dromihete.

Lucrările arheologice din ultima perioadă, întreprinse de specialiști de la Universitatea Open, au scos la iveală urmele unei așezări datând de acum 9.500 de ani, cu circa 5.000 de ani mai devreme decât se crezuse inițial.

Descoperirea și descifrarea unui manuscris egiptean vechi de peste 1.200 de ani, a adus în atenția cercetătorilor o imagine complet nouă a Mântuitorului. Scris în limba coptă, manuscrisul susține că Pilat din Pont a luat cina cu Iisus înainte de crucificare și explică într-un mod inedit sărutul lui Iuda.

În anul 2006, un beduin a descoperit într-o peșteră dintr-o regiune izolată a Iordaniei o colecție antică alcătuită din șaptezeci de cărți cu câte cinci până la 15 pagini de plumb, perforate și legate între ele cu inele de plumb, ce ar putea juca un rol capital în dezlegarea enigmei care mai învăluie încă începuturile Creștinismului.