Istorie și arheologie

O adevărată comoară, constând în fosile și artefacte neanderthaliene, a fost scoasă la lumină într-o peșteră din Grecia, se arată într-un studiu publicat în Journal of Human Evolution. Mai mult, este prima descoperire de acest gen din Grecia, o țară în care arheologii și-au dedicat munca, cu precădere, perioadei clasice sau celei medievale.

Noi dovezi arheologice arată cu binecunoscutele cruciade baltice au lăsat cicatrice adânci asupra mediului înconjurător din nord estul Europei. Mai mult, ele ar fi vinovate, conform acelorași studii, de ample deforestări și de dispariția mai multor specii animale.

Peste 200 de cadavre au fost recent dezgropate dintr-un cimitir străvechi, datând probabil din secolul al XIII-lea și descoperit sub supermarketul Monoprix Réaumur-Sébastopo, din Paris, în timpul executărilor unor lucrări de renovare ale subsolului acestuia.

Nimeni nu se aștepta ca lucrprile la o nouă linie de metrou din Thesalonic să aducă la lumină o veritabilă comoară antică. Însă neașteptatul săa produs, muncitorii, asistați de arheologi, descoperind până în prezent nu mai puțin de nouă cununi de aur, extrem de laborios lucrate, datând de acum 2.300 de ani.

Durerile dentare, mai ales cele cauzate de carii, pot fi unele dintre cele mai severe și mai greu de suportat. Nu putem decât să ne imaginăm cum ar fi ca în cazul unui dinte afectat de cavități, un stomatolog fără experiență să intervină cu unelte de piatră. Și totuși, astfel de intervenții au avut loc.

Poate părea ciudat ca încrucișarea lui Homo Sapiens cu membrii unei specii pe care, probabil, chiar noi am împins-o către extincție, să fi oferit avantajul decisiv pentru supraviețuirea rasei umane. Și totuși, Peter Parham, profesor de microbiologie la Royal Society din Londra, susține că oamenii nu ar fi reușit să se adapteze atât de rapid condițiilor aspre din emisfera nordică dacă nu ar fi adăugat genomului lor trăsături neanderthaliene.