Istorie și arheologie

Ieri, în Statele Unite, s-a sărbătorit ziua „Norocosului Leif”. Nu multă lume ştie că Leif Erikson, explorator scandinav, a descoperit America cu aproape 500 de ani înaintea lui Columb, în jurul anului 1000.

Suspectat vreme de secole că ar fi un fals medieval, Giulgiul din Torino poate fi cel care a fost folosit pentru a acoperi trupul Mântuitorului, se arată într-un volum intitulat Il Misterio de la Sindone (Misterul Giulgiului), volum semnat de profesorul Giulio Fanti, expert în măsurători mecanice și termice din cadrul Universității din Padova.

O adevărată comoară, constând în fosile și artefacte neanderthaliene, a fost scoasă la lumină într-o peșteră din Grecia, se arată într-un studiu publicat în Journal of Human Evolution. Mai mult, este prima descoperire de acest gen din Grecia, o țară în care arheologii și-au dedicat munca, cu precădere, perioadei clasice sau celei medievale.

Noi dovezi arheologice arată cu binecunoscutele cruciade baltice au lăsat cicatrice adânci asupra mediului înconjurător din nord estul Europei. Mai mult, ele ar fi vinovate, conform acelorași studii, de ample deforestări și de dispariția mai multor specii animale.

Peste 200 de cadavre au fost recent dezgropate dintr-un cimitir străvechi, datând probabil din secolul al XIII-lea și descoperit sub supermarketul Monoprix Réaumur-Sébastopo, din Paris, în timpul executărilor unor lucrări de renovare ale subsolului acestuia.

Nimeni nu se aștepta ca lucrprile la o nouă linie de metrou din Thesalonic să aducă la lumină o veritabilă comoară antică. Însă neașteptatul săa produs, muncitorii, asistați de arheologi, descoperind până în prezent nu mai puțin de nouă cununi de aur, extrem de laborios lucrate, datând de acum 2.300 de ani.

Un studiu al cercetătorilor italieni de la Universitatea din Ferrara sugerează faptul că neanderthalienii erau capabili să creeze artă, iar un argument în acest sens este folosirea penelor ca ornamente, comportament tipic speciei umane.