Istorie și arheologie

O expediție condusă de la cercetătorii Chapurukha M. Kusimba de la Field Museum, Chicago,  și Sloan R. Williams de la Universitatea din Illinois, a scos la la lumină o monedă chineză,  veche de circa 600 de ani, pe insula keniană Manda, dovedind că o punte comercială a existat între cele două state cu mult înainte ca europenii să exploreze teritoriile africane.

Un studiu al cercetătorilor spanioli, din cadrul Universităţii din Compostela, publicat în Genome Research, aduce dovezi ADN, potrivit cărora europenii au migrat spre Africa încă de acum 11.000 de ani.

Antropologii susţin că au descoperit pe o stâncă din calcar de 1,5 tone, situată sudul Franţei, cele mai vechi desene rupestre, cu o vechime de 37.000 de ani. Specialiştii susţin că unul dintre desene, un cerc străpuns, reprezintă…un organ sexual feminin.

Craniile de canide descoperite în două locaţii complet diferite, în Siberia şi Belgia, indică relaţia ancestrală de prietenie între om şi câine. Caracteristicile dinţilor şi fălcilor craniilor indică faptul că animalele fuseseră domesticite, devenind ceea ce azi este câinele de casă, Canis familiaris.

Ieri, în Statele Unite, s-a sărbătorit ziua „Norocosului Leif”. Nu multă lume ştie că Leif Erikson, explorator scandinav, a descoperit America cu aproape 500 de ani înaintea lui Columb, în jurul anului 1000.

Suspectat vreme de secole că ar fi un fals medieval, Giulgiul din Torino poate fi cel care a fost folosit pentru a acoperi trupul Mântuitorului, se arată într-un volum intitulat Il Misterio de la Sindone (Misterul Giulgiului), volum semnat de profesorul Giulio Fanti, expert în măsurători mecanice și termice din cadrul Universității din Padova.

Un studiu al cercetătorilor italieni de la Universitatea din Ferrara sugerează faptul că neanderthalienii erau capabili să creeze artă, iar un argument în acest sens este folosirea penelor ca ornamente, comportament tipic speciei umane.