ȘTIINȚĂ

Fizicianul Maxim Chernodub, de la Universitatea din Tours, Franța, crede că o serie de câmpuri magnetice puternice ar putea  altera vidul spațial încât să dispună eventualele particulele încărcate ale acestuia într-un flux electric ce nu întâmpină vreodată rezistență – superconductibilitate.

Un cuvânt nou: proprioceptiv. Materialele înzestrate cu această calitate pot să își ”conștientizeze” forma și poziția în spațiu.

Descoperirea grafenei a primit aunul trecut un Premiu Nobel. Un premiu meritat, deoarce ea se dovedește a fi unul dintre materialele minune ale electronicii viitorului.

Potrivit agenției de presă AFP, este posibil ca o echipă internațională de fizicieni să fi descoperit o nouă particulă elementară, sau o posibilă forță necunoscută a naturii, cu ajutorul acceleratorului de particule Tevatron, din cadrul Fermilab, laborator aflat sub coordonarea Departamentului de Energie al SUA.

Formaldehida, o substanță organică otrăvitoare, dar care este abundentă în Univers ar putea sta la baza substanțelor organice solide, adevărate cărămizi ale vieții.

Printre studiile menite a identifica măsuri eficiente de eliminare a deșeurilor radioactive din mediul înconjurător se numără și cel asupra algei Closterium moniliferum, prezentat de Minna Krejci, de la Universitatea Northwestern, săptămână trecută, la întâlnirea membrilor American Chemical Society din Anaheim, California.

Un „registru de calcul\" cuantic a fost realizat de un grup de cercetători de la Universitatea Innsbruck, care au reușit să pună 14 qubiți într-o stare de corelare cuantică (entanglement). Această reușită este considerată de specialiști de o importanță fundamentală, atât pentru realizarea unui computer cuantic, cât și pentru înțelegerea proprietăților acestui fenomen ieșit din comun.

Este concluzia unei echipe de cercetători care s-a decis să afle răspunsul la întrebarea: “cât de multă informație poate omenirea transmite, procesa și stoca?” Pentru a răspunde, autorii studiului au analizat 60 de tehnologii analogice și digitale diferite, de la presa tipărită și până la pachetele de date ale telefoanelor mobile, pe parcursul unei perioade de peste 20 de ani, între 1986 și 2007.

A aparținut, probabil, unui om din Epoca de Fier, ucis în cadrul unui ritual de sacrificare pe teritoriul de astăzi al Marii Britanii și s-ar putea număra printre cele mai vechi fragmente de creier prezervate ale lumii.

Cercetătorii de la MIT au pus la punct o metodă eficientă, cu ajutorul căreia se pot vizualiza cu uşurinţă defectele interne ale structurilor realizate din materiale compozite.