ȘTIINȚĂ

Fizicianul Maxim Chernodub, de la Universitatea din Tours, Franța, crede că o serie de câmpuri magnetice puternice ar putea  altera vidul spațial încât să dispună eventualele particulele încărcate ale acestuia într-un flux electric ce nu întâmpină vreodată rezistență – superconductibilitate.

Bartosz Grzybowski, chimist și fizician al Universității Northwestern, din Chicago, SUA și echipa sa de experți susțin că au făcut o descoperire ce contrazice convingerile de ani buni ale oamenilor de știință referitor la cauzele generării de electricitate statică. Nu ar fi vorba, spun ei, despre o încărcare electrică la suprafața obiectelor în urma frecării, ci chiar de un transfer de mici cantități de materie.

Cercetătorii au emis o nouă teorie ce ar putea redefini înțelegerea istorică asupra modului în care băștinașii din Insula Paștelui au transportat emblematicele statui moai, prin care se identifică locul.

Căutătorii de planete au descoperit deja mai bine de 1500 de planete extrasolare în ultimul deceniu. Până acum nu se ştie cu precizie care dintre ele ar putea adăposti viaţa. Un nou studiu, publicat în The Astrophysical Journal Letters, ajunge la concluzia că cel mai bun loc pentru a căuta planete care ar putea adăposti viaţa s-ar putea afla în vecinătatea stelelor aflate la capătul vieţii, aşanumitele pitice albe.

Pe 18 iunie 2015, în cadrul celei de-a 176-a Sesiuni a Consiliului CERN, România a fost admisă prin vot unanim ca membru cu drepturi depline în Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară – CERN.