ȘTIINȚĂ

Recent, reprezentanții primelor două cele mai mari acceleratoare de particule din lume, LHC, de lângă Geneva și Tevatron, din apropierea orașului Chicago, au anuntat identificarea unor piste și indicii care vor conduce, curând, la descoperirea propriu-zisă a bosonului Higgs, cu ajutorul uriașelor mașinării cuantice.

Uneori cursurile de la MIT devin prilej de amuzament.

În ultimii ani, vedeta incontestabilă a lumii științifice mondiale este Centrul European de Cercetări Nucleare, CERN, arhicunoscut publicului larg mai ales prin experimentele de anvergură...

Printre studiile menite a identifica măsuri eficiente de eliminare a deșeurilor radioactive din mediul înconjurător se numără și cel asupra algei Closterium moniliferum, prezentat de Minna Krejci, de la Universitatea Northwestern, săptămână trecută, la întâlnirea membrilor American Chemical Society din Anaheim, California.

O veritabilă comoară tracică, datând din secolul al IV-lea Î.Hr., a fost scoasă la lumină de către o echipă de arheologi bulgari, echipă condusă de prof. Diana Gergova. Descoperirea a avut loc în apropiere de localitatea Sveshtari, aceeași localitate în care a mai fost identificat și mormântul regelui get Dromihete.

Cititorii noștri știu deja foarte bine că ne bucură de fiecare dată să promovăm tineri români angajați în proiecte îndrăznețe și ambițioase, ale căror eforturi au fost sau au potențialul de a fi recunoscute în cele mai înalte foruri științifice și nu numai. Un astfel de caz este cel al echipei Xprojects, fondată în urmă cu patru ani de tânărul inginer Theodor Milian.

Poate părea ciudat ca încrucișarea lui Homo Sapiens cu membrii unei specii pe care, probabil, chiar noi am împins-o către extincție, să fi oferit avantajul decisiv pentru supraviețuirea rasei umane. Și totuși, Peter Parham, profesor de microbiologie la Royal Society din Londra, susține că oamenii nu ar fi reușit să se adapteze atât de rapid condițiilor aspre din emisfera nordică dacă nu ar fi adăugat genomului lor trăsături neanderthaliene.